Bataia NU este rupta din Rai!
|
"Inca nu stim cum ar arata lumea în care copiii ar fi crescuti fara a fi supusi umilintelor, în care parintii i-ar respecta si i-ar trata serios, ca pe niste fiinte umane."
|
|
Alice Miller, Pentru binele tau propriu, 1987
|
Capitolul IV.
PEDEAPSA FIZICA Sl CONVENTIA ONU
Adoptarea Conventiei Natiunilor Unite privind Drepturile Copilului in 1989 si Summit-ul Mondial din 1990 au indreptat atentia asupra conditiei copiilor lumii. Conventia Natiunilor Unite sustine drepturile copiilor, protejarea lor fata de toate formele de violenta. De aceea, scoaterea in afara legii a pedepsei fizice asupra copiilor este un scop ce merita atins atunci cand este in joc insasi perspectiva supravietuirii copilului.
La nivelul anului 2002, 191 de tari au ratificat Conventia ONU cu privire la Drepturile Copilului. Conventia prevede standardele minime de protectie a copiilor lumii, inclusiv confirmarea dreptului lor la protectie fata de toate formele de violenta:
"Statele parti vor lua toate masurile legislative, administrative, sociale si educationale pentru a proteja copilul de toate formele de violenta fizica sau emotionala, vatamari sau abuzuri, tratament neglijent, maltratare sau exploatare, inclusiv abuzul sexual, atata timp cat sunt in custodia parintilor, sustinatorilor legali sau a altor persoane care au grija de copil." (Articolul 19)
Alte articole cer ca Statele Parti sa:
- se asigure ca pregatirea scolara este administrata intr-o maniera "consecventa cu
demnitatea copilului" si in conformitate cu Conventia (Articolul 28,2);
- se asigure ca "Nici un copil nu va fi supus torturii, altor tratamente sau pedepse crude,
inumane sau degradante" (Articolul 37).
Toate drepturile din Conventie trebuie aplicate pentru toti copiii, fara nici o discriminare (Articolul 2). Nici o forma de violenta fizica sau psihica asupra copiilor nu poate fi justificata, pe considerente religioase, culturale sau traditionale, asa cum este in prezent.
Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului este un grup alcatuit din 10 experti, care se reuneste la Geneva (Elvetia) cu responsabilitati in aplicarea si monitorizarea implementarii Conventiei din intreaga lume. Este cea mai inalta autoritate internationala in materia interpretarii Conventiei. Toate tarile care ratifica Conventia trebuie sa redacteze "un raport initial catre Comitet la doi ani dupa ratificare si, apoi, la fiecare cinci ani". Comitetul a manifestat un interes particular in problema pedepsei fizice asupra copilului, subliniind faptul ca acceptarea in continuare, din punct de vedere legal si social, a oricarui tip de pedeapsa fizica, nu este compatibila cu implementarea integrala a Conventiei.
"Comitetul recomanda interzicerea pedepsirii fizice a copiilor in familii, asa cum este stipulata aceasta in articolele 3 si 19 ale Conventiei, f n relatie cu drepturile copilului la integritate fizica, asa cum a fost recunoscuta de Conventie, anume in articolele 19, 28, 29 si 37 si in conformitate cu interesul superior al copilului, Comitetul sugereaza ca Statele Parti sa aiba in vedere posibilitatea asumarii unor campanii educationale suplimentare. Asemenea masuri pot ajuta la schimbarea atitudinilor din societate vis-a-vis de folosirea pedepsirii fizice in familii si pot sustine acceptarea legala a interdictiei de pedepsire fizica a copilor." (Observatiile concluzive ale Comitetului ONU: CRC/C/15/Add.34,15februa'rie 1995).
Comitetul ONU cu privire la Drepturile Copilului, cea mai inalta autoritate internationala pentru drepturile copilului, insista asupra faptului ca acceptarea si continuarea aplicarii pedepselor fizice asupra copiilor nu este compatibila cu implementarea totala a prevederilor Conventiei. Tarile care au ratificat Conventia au obligatia de a pune capat pedepsei fizice prin educatie si reforma legala ACUM.
Lovirea copiilor confirma pozitia inferioara pe care adultii o atribuie acestora. Mesajul periculos, conform caruia folosirea violentei este acceptata pentru rezolvarea conflictelor, se transmite de la o generatie la alta.
Eliminarea pedepselor fizice asupra copiilor este doar una dintre problemele care trebuie rezolvate, dar acesta este un pas necesar si urgent, o prioritate
Trei instrumente ale ONU, axate pe administrarea justitiei juvenile, pun in afara legii, de asemenea, pedepsele fizice: Regulile Minime Standard ale ONU pentru Administrarea Justitiei Juvenile, Principiile ONU pentru Prevenirea Delincventei Juvenile (principiile Riyadh) si Regulile ONU pentru Protectia Detinutilor Minori si a Libertatii lor.
"Interzicand pedeapsa fizica, legislatia a vrut sa arate ca si copilul este un individ independent care poate cere respectul integral pentru propria sa persoana si care, de asemenea, poate beneficia de aceeasi protectie impotriva pedepsirii fizice sau violentei la fel cum si noi, adultii, vedem ca fiind normal pentru noi", (explicatia data de Ministerul de Justitie al Suediei referitor la legea de interzicere a pedepsei fizice, 1979).
"Toti copiii au dreptul la protectie impotriva pedepsei corporale in scoala, la politie, in inchisori si acasa". (Carta Copiilor din Africa de Sud, adoptata de un grup reprezentativ de copii la Summit-ul Copiilor, Cape Town, 1 iunie 1992). "Citeva aspecte ale legii referitoare la copii erau foarte importante pentru insisi copiii, fn tarile in care legislatia interzicea evident pedeapsa corporala, s-a transmis un mesaj si copiilor. Interdictia nu a generat torente de reclamatii la curtea de justitie, dar a servit la educarea parintilor. Orice nelamurire cu privire la pedeapsa corporala ori argument privind gradul de oportunitate al pedepsei nu au intrat in discutie" (Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului, Raport Oficial, 13 octombrie 1994).
|
|
