Horoscopul zilei

Berbec
(21 Martie - 20 Aprilie)


Vei incepe aceasta zi a saptamanii dornic/a sa muti muntii din loc, totusi, acest elan ti se va taia. Daca simti, ca anumite elemente nu iti fac bine, nu mai pierde timpul, delimiteaza-te de ele!

› vrei zodia ta

Cultura generala

Desertul la nivel global ocupa aproape o treime din suprafata de uscat a planetei.

› vrei mai mult

Bancul zilei

Culmea politetii: sa stai pe scaunul electric si sa cedezi locul unei doamne.
Culmea somnului: sa adormi cu capul pe butucul calaului.
Culmea ingineriei: sa scoti apa cu o pompa funebra.
Culmea ambitiei: sa te razi cu lama de la buldozer.
Culmea fotbalului: sa inceapa meciul si sa scrie pe gazon "nu calcati spatiul verde".
Culmea turismului: sa te plimbi cu avionul prin World Trade Center.
Culmea agronomului: sa faca sa infloreasca un boboc de rata.
Culmea slabirii: sa slabeasca un ardei gras.
Culmea auzului:sa auzi cum se crapa de ziua.
Culmea cruzimii: sa-ti omori timpul.
Culmea pescuitului: sa pui scrum de tigara in ac si sa prinzi peste afumat.
Culmea telefoniei mobile: sa iesi cu telecomanda in oras si sa sune.
Culmea zgarceniei: sa-ti pui ceasul cu trei ore in urma, ca sa faci economie de timp.
Culmea consolarii: sa consolezi o salcie plangatoare
Culmea rasismului: sa bei wiski black&white din pahare diferite.
Culmea lehamitei: sa faci sarmale cu betoniera.
Culmea hotiei: sa furi gaz cu roaba.
Culmea canibalismului: sa mananci un om invizibil.
Culmea timiditatii: sa dai inapoi in fata unui ceas care o ia inainte.
Culmea tigarii: "sa fumezi tigara in latime, fara filtru".
Culmea zborului: sa zbori prin cerul gurii.
Culmea matematicii: sa stai de unu' singur si sa te simti in plus.
Culmea tramvaiului: sa-l traga politia pe dreapta.
Culmea fotbalului sa dea un jucator cu capul in bara si toti sa zica "Gool"!
Culmea ganditului: sa cazi pe ganduri si sa iti spargi capul.
Culmea vitezei: sa impingi o baba pe scari si sa o intrebi unde se grabeste?
Culmea secetei: copacii sa alerge cainii.
Culmea geografiei: sa te cateri pe un varf de creion.
Culmea fotbalului: sa dai gol si in reluare sa fie bara.

› vrei mai mult
Versiunea imprimabila

 

Descarca planse de colorat cu Palatul de clestarSora imparatului se simti, o clipa, rea, cum nu mai fusese, cu o mancarime in varful limbii si proasta ca un bustean. Se strecura pe langa toate tainele incatusate in cruci, pana in dreptul altor trei, cu parul din frunte zbarlit, cu coamele despletite, cari zbierau de se zguduia din temelie pestera de diamant, muscand din carnea lor de le tasneau sangele.

Langa ele sta una neclintita, senina, pe ganduri, cu privirea dulce si fara pic de amagire. Numai ea, dintre toate, era sloboda. Si, din privire, socotea, osandea si ierta. Alta nu putea fi decat intelepciunea. D-a dreptul la ea se duse sora imparatului si-i dadu in genunchi, ii saruta mana dreapta, o puse pe frunte, apoi ii zise:
-Tu, care esti mai frumoasa ca revarsatul zorilor, mai dulce ca laptele indoit cu miere din faguri, mai blanda ca mielul de trei zile si, dupa Atotțiitorul, cea mai adanca la inteles, tu stii de ce si cine m-a tramis pe acest taram. Povatuieste-ma,  induratoareo,  ca sa pot mangaia zilele tulburate ale imparatului cu stema rupta din soare.

- Spune viteazului batran ca, trecand pe langa toate patimile, la hotarul nebuniei, ai dat de intelepciune. Si spune-i ca l-a ajuns zilele, ca daca stema il apasa asa de greu, nici nu se mareste, nici nu se micsoreaza, ci-l apasa, asa cum atarna si el de greu pe perina de pe scaunul imparatiei. Si spune-i ca neavand copil de parte barbateasca, sa cunune pe una din fete cu flacaul care, zicand din fluier, ii va preface parul in inele de aur, cu flacaul care se inveleste cu cerul si doreste mai mult ca fitecine din toata imparatia. Acestuia sa-i dea naframa, inelul, palosul, gonaciul si stema.

Cand sora imparatului pleca, se napustira asupra ei, s-o soarba si mai multe nu, Furia, Zmintenia si Pizma. Ce valma de vaiete si blesteme, ca se clati incaperea din temelie, si grinzile pornira din locul lor! in acel vuiet, glasul intelepciunii se risipi ca nisipul in lupta cu vijelia. Iar sora imparatului, perzandu-si cumpatul, se repezi pe usa afara, scapand cele patru chei, cari zornaira pe pardoseala...

Cand se trezi pe taramul imparatiei, toate usile i se pecetluisera in urma ei. Si planse ce planse cheile pierdute, apoi se gandi cum sa minta imparatului d-o veni vorba despre chei. Caci plecase cu mintea de noua coti si i se scurtase de zece.

Cand imparatul auzi cuvantul intelepciunii, puse de rascoli domnia in crucis si in curmezis, doar d-o afla pe cel ce ar dori mai mult ca fitecine, cat, cu dorul si cu cantecul, sa poleiasca cositele unei domnite d-a sale si sa se vredniceasca de scaunul imparatiei.

Si-a intalnit, in cretul crangurilor, vanatori ce prind iepurii de coada, in vagaunele muntilor, delii ce rup ursul in doua, parc-ar rupe un fustei de ceapa, la picurisul izvoarelor, nazdravani cari aduna scanteile din coada licuricilor de fac valvatai in miezul noptii. Dar unii doreau bogatie, altii slava, altii tinerete fara batranete. Si cositele domnitelor au ramas tot ca mai nainte, si imparatul tot fara chef.