Educatie
Horoscopul zilei
Cultura generala
Camila este capabila sa ingurgiteze in 10 minute o cantitate egala cu o treime din greutatea corpului ei.
› vrei mai multBancul zilei
Gaina asta e a voastra?intreaba un automobilist pe un copil,dupa ce in viteza calcase pasarea.
-Nu.Noi nu avem gaini asa de late!raspuse copilul.
Shop Clopotel.ro
32 RON
Voyager 1 se afla la granita sistemului solar
18 Noiembrie 2003La 26 de ani de la lansare, sonda americana Voyager 1 a atins frontierele inghetate ale sistemului solar, unde a intalnit o unda de soc masiva ce demonstreaza sfarsitul influentei Soarelui, au explicat, miercuri, cercetatorii americani.
"Cand au fost lansate misiunile Voyager in 1977, nu ne-am fi gandit niciodata ca instrumente create cu peste 30 de ani in urma vor putea sa exploreze intr-o zi marginile sistemului solar", a spus Louis Lanzerotti, specialist in vanturile solare si unul dintre creatorii sondelor.
Situata acum la peste 12 miliarde de kilometri de Pamant, Voyager 1 este obiectul fabricat de om aflat la cea mai mare distanta de planeta. Voyager se afla intr-o regiune numita de cercetatori heliopauza, unde influenta Soarelui nu se mai face simtita.
In aceasta zona, particulele electrice proiectate de Soare, cunoscute sub numele de vant solar, intalnesc gaze si prafuri ionizate din spatiul intersideral, provocand formarea unor unde de soc. Cercetatorii estimeaza ca aceste socuri survin la marginile sistemului solar. Ei au tras concluzia ca Voyager 1 a atins zona undelor de soc dupa ce au analizat timp de sase luni date transmise de unul dintre instrumentele de la bordul sondei, numit detector de particule pe baza de energie.
"Voyager 1 ne da informatii despre spatiul intersideral, acesta fiind primul nostru contact direct cu activitatea incredibil de dinamica de la frontierele sistemului solar", a estimat Stamatios Krimigis, seful echipei care intrepreteaza datele trimise de detector, de la Laboratorul de Fizica Aplicata din cadrul Universitatii Johns Hopkins, Maryland. "Cand am vazut datele, am fost aproape convinsi ca sonda a atins socul final" din aceasta zona de frontiera, a explicat Lanzerotti.
Cercetatorii au constatat astfel ca, la inceputul anului 2003, aceasta unda de soc parea in expansiune, ceea ce corespundea unei intensificari a eruptiilor solare, relateaza ei in doua articole publicate de revista britanica Nature din 6 noiembrie.
Aceasta constatare le permite cercetatorilor sa afirme ca heliosfera este o entitate dinamica, care cunoaste perioade de expansiune si contractare in functie de ciclul de activitate solara, care are o durata de 11 ani. Cercetatorii asteapta confirmarea datelor de catre un detector de particule identic montat pe Voyager 2, care se afla si ea pe punctul de a intra in heliosfera.
Cele doua sonde ale NASA, lansate pe 20 august si 5 septembrie 1977 de la bordul unor rachete Totan, ar trebui sa transmita date pana in 2020, cand li se vor termina rezervele de energie. O data "mute", sondele nu se vor opri insa din calatoria lor, Voyager 1 urmand sa ajunga in apropierea stelei "AC+79 3888" din constelatia Girafei (Camelopardalis) peste 40.000 de ani, iar Voyager 2 vizitand Sirius, cea mai stralucitoare stea vizibila de pe planeta noastra, peste 296.000 de ani.
Sondele duc cu ele un videodisc cuprinzand 115 imagini, sunete din natura si inregistrari ale pamantenilor in 55 de limbi, alese de un comitet prezidat pe atunci de astrofizicianul Carl Sagan.
Concepute sa dureze cinci ani, sondele au avut initial misiunea de a vizita Jupiter si Saturn, dar nu s-au oprit aici, descoperind vulcani pe Io, una dintre lunile lui Jupiter si complexitatea inelelor lui Saturn, la inceputul anilor 80.
"Cand au fost lansate misiunile Voyager in 1977, nu ne-am fi gandit niciodata ca instrumente create cu peste 30 de ani in urma vor putea sa exploreze intr-o zi marginile sistemului solar", a spus Louis Lanzerotti, specialist in vanturile solare si unul dintre creatorii sondelor.
Situata acum la peste 12 miliarde de kilometri de Pamant, Voyager 1 este obiectul fabricat de om aflat la cea mai mare distanta de planeta. Voyager se afla intr-o regiune numita de cercetatori heliopauza, unde influenta Soarelui nu se mai face simtita.
In aceasta zona, particulele electrice proiectate de Soare, cunoscute sub numele de vant solar, intalnesc gaze si prafuri ionizate din spatiul intersideral, provocand formarea unor unde de soc. Cercetatorii estimeaza ca aceste socuri survin la marginile sistemului solar. Ei au tras concluzia ca Voyager 1 a atins zona undelor de soc dupa ce au analizat timp de sase luni date transmise de unul dintre instrumentele de la bordul sondei, numit detector de particule pe baza de energie.
"Voyager 1 ne da informatii despre spatiul intersideral, acesta fiind primul nostru contact direct cu activitatea incredibil de dinamica de la frontierele sistemului solar", a estimat Stamatios Krimigis, seful echipei care intrepreteaza datele trimise de detector, de la Laboratorul de Fizica Aplicata din cadrul Universitatii Johns Hopkins, Maryland. "Cand am vazut datele, am fost aproape convinsi ca sonda a atins socul final" din aceasta zona de frontiera, a explicat Lanzerotti.
Cercetatorii au constatat astfel ca, la inceputul anului 2003, aceasta unda de soc parea in expansiune, ceea ce corespundea unei intensificari a eruptiilor solare, relateaza ei in doua articole publicate de revista britanica Nature din 6 noiembrie.
Aceasta constatare le permite cercetatorilor sa afirme ca heliosfera este o entitate dinamica, care cunoaste perioade de expansiune si contractare in functie de ciclul de activitate solara, care are o durata de 11 ani. Cercetatorii asteapta confirmarea datelor de catre un detector de particule identic montat pe Voyager 2, care se afla si ea pe punctul de a intra in heliosfera.
Cele doua sonde ale NASA, lansate pe 20 august si 5 septembrie 1977 de la bordul unor rachete Totan, ar trebui sa transmita date pana in 2020, cand li se vor termina rezervele de energie. O data "mute", sondele nu se vor opri insa din calatoria lor, Voyager 1 urmand sa ajunga in apropierea stelei "AC+79 3888" din constelatia Girafei (Camelopardalis) peste 40.000 de ani, iar Voyager 2 vizitand Sirius, cea mai stralucitoare stea vizibila de pe planeta noastra, peste 296.000 de ani.
Sondele duc cu ele un videodisc cuprinzand 115 imagini, sunete din natura si inregistrari ale pamantenilor in 55 de limbi, alese de un comitet prezidat pe atunci de astrofizicianul Carl Sagan.
Concepute sa dureze cinci ani, sondele au avut initial misiunea de a vizita Jupiter si Saturn, dar nu s-au oprit aici, descoperind vulcani pe Io, una dintre lunile lui Jupiter si complexitatea inelelor lui Saturn, la inceputul anilor 80.