Studenti, vi se pregateste ceva!

De la an la an, sistemul de invatamint preuniversitar a fost bulversat de schimbari care nu au facut decit sa-i dezorienteze pe elevi, profesori sau parinti. Examenele de capacitate sau bacalaureat, pentru care metodologia a fost schimbata uneori chiar in timpul examenelor, au creat adevarate scandaluri la nivel national. Acum a venit rindul sistemului de invatamint superior sa sufere modificari, mai ales ca guvernantii invoca normele europene la care trebuie sa ne aliniem. Ani de studiu mai putini, universitati care nu vor mai putea organiza anumite examene, acestea sint doar citeva dintre "surprizele" care ii asteapta pe viitorii studenti.

In aceasta perioada, ministrul educatiei, Alexandru Athanasiu, lucreaza de zor la mai multe proiecte legislative care ar urma sa modifice radical invatamintul superior din Romania. In cazul in care proiectele aflate in prezent pe masa ministrului vor fi aporbate de parlamentari in aceasta forma, nu toate universitatile din Romania vor mai putea organiza studii de master sau de doctorat, iar numarul anilor de studiu se va reduce. "Vom merge pe formula, trei ani de studiu care se finalizeaza cu examen de licenta, doi ani pentru master si trei ani pentru doctorat", sustine Athanasiu.

Potrivit propunerii lui Athanasiu, institutiile de invatamint superior se vor imparti in trei categorii: cele nationale, care vor putea organiza examene de licenta, studii de masterat si doctorat, cele regionale, unde studentii vor putea sustine examen de licenta si master, si cele locale, unde se va organiza doar examen de licenta. "Aceasta idee a impartirii nu va fi imbratisata de conducerile tuturor universitatilor, pentru ca unele institutii vor avea de pierdut, neorganizind studii de master sau de doctorat", este de parere Ioan Mihailescu, rectorul Universitatii din Bucuresti si unul dintre cei care au lucrat alaturi de Alexandru Athanasiu la proiectele legislative. La rindul sau, Andrei Marga, rectorul Universitatii Babes-Bolyai din Cluj si fost ministru al invatamintului, este de parere ca aceasta ierarhizare nu este tocmai una potrivita, ea neexistind in nici una dintre tarile membre ale Uniunii Europene. "Modelul este luat din Rusia si Ucraina, este un model greu de respectat. In loc sa ne orientam spre Vest, se orientam spre Est", spune Marga.
O alta propunere vizeaza crearea consortiilor universitare, adica minimum trei universitati sa se grupeze, fiecare avind cite un rector, iar peste ei un presedinte. "Cu timpul aceste universitati care vor forma un consortiu vor colabora pina la fuzionare. Consortiul va avea un consiliu de administratie si un presedinte, numit prin concurs, care se va ocupa mai mult de partea manageriala", sustine Athanasiu. Andrei Marga afirma insa ca in tarile europene nu se mai fomeaza de mult timp consortii, ci universitati metropolitane. "Chiar si Bulgaria, Ungaria sau Serbia au trecut la formarea univeritatilor metropolitane.
In acest caz, managementul academic este mai ieftin, administratia costa mai putin", spune rectorul de la Babes-Bolyai. Pentru a incuraja ideea consortiilor, ministrul Athanasiu sustine ca fiecare universitate care va face acest pas va primi de la bugetul de stat cu 10a mai mult. "Acest procent ar reprezenta salariile angajatilor univeritatii pentru un an de zile", este de parere Ioan Mihailescu, rectorul Universitatii Bucuresti, care sustine ideea.