Educatie
Horoscopul zilei
Cultura generala
Unul dintre cei mai batrani copaci din lume se afla in California si este un pin pe nume ''Methuselah'' in varsta de 4600 ani.
› vrei mai multBancul zilei
Stateau la spitalul de nebuni doi nebuni sus pe acoperis. Planuiau ei sa evadeze, dar nu aveau cum sa coboare pe partea cealalta. Se cauta ei ce se cauta prin buzunare; nimic. Pina la urma gasesc o lanterna aruncata pe acoperis. Unul dintre ei spune:
- Fii atent. Eu aprind lanterna, iar tu te cobori frumusel pe raza in jos.
Da' zice celalalt:
- Ce, ma crezi nebun, sa stingi lanterna si sa cad?
Shop Clopotel.ro
24 RON
Razboiul reginelor
07 Decembrie 2004Criptografia era foarte des utilizata de catre politicienii europeni din secolul al XVI-lea, iar ministerele si ambasadele aveau birori speciale de criptografie, cu angajati care codau documentele diplomatice sau militare, se releva intr-un comunicat de presa al Arhivelor Nationale britanice.
Este si cazul lui Mary, Regina Scotiei, care a condus aceasta tara pana la abdicarea sa in anul 1567, si care a dus o lupta constanta cu Anglia. Din 1568 si pana in momentul executiei sale din 1587, ea a fost incarcerata din ordinul reginei Elisabeta I. Cu toate acestea, chiar si din inchisoare ea a condus necontenit diversele comploturi si acte de revolta impotriva reginei Elisabeta. Regina Scotiei a avut un secretar care ii coda documentele secrete pentru a putea coresponda cu suporterii ei in timp ce era in inchisoare in Anglia. Din pacate, mesajele sale codate nu erau atat de sigure cum credea ea.
In Anglia, siguranta reginei protestante Elisabeta I era tot timpul amenintata, aceasta fiind mereu in pericol atat in tara, cat si in strainatate. Legile anti-catolice creasera un climat de teama. Adunarile erau interzise, iar cei care nu participau la slujbele religioase protestante erau ori amendati, ori incarcerati, cei vinovati fiind deposedati de averi in favoarea bisericii. Secretarul de stat al Elisabetei, Sir Francis Walsingham, a pus bazele unei scoli de spionaj in Londra anilor 1570, si a recrutat agenti din Oxford si Cambridge. Cu acesti oameni, el a creat o retea de spioni si informatori fara rival, in intreaga Europa. Arhiva secreta a Marii Britanii este plina de documente si scrisori de la informatori, precum si de interogatorii si anchete.
Oamenii lui Walsingham au reusit sa descopere numeroase conspiratii care vizau viata reginei Elisabeta. Din 1571 si pana in 1586, spionii reginei au reusit sa deconsipre o serie de comploturi care urmareau incoronarea lui Mary, Regina Scotiei, ceea ce a dus la un proces si in final la executarea lui Mary si a aliatilor ei.
"Conspiratia Babington"
In 1586, Mary a fost tinuta prizoniera la Chartley, sub supravegherea lui Sir Amias Paulet, un protestant loial Elisabetei I. Atunci, Mary nu putea comunica cu exteriorul decat prin corespondenta criptata de secretarul sau, Gilbert Curle, care scotea aceste scrisori din inchisoare ascunzandu-le in butoiase de bere. Toate aceste documente au fost interceptate de un agent dublu Gilbert Gifford, care isi oferise serviciile lui Walsingham in 1585. "Am auzit de munca pe care o faci si vreau sa te servesc. Nu am scrupule si nu mi-e frica de pericole. Indiferent ce imi vei ordona, voi executa" i-a scris Gilbert Gifford lui Sir Francis Walsingham.
Astfel, scrisorile intre Mary si aliatii sai din Anglia au fost minutios decodate si copiate de catre maestrul falsificator al lui Walsingham, care se ocupa si cu criptarea si decriptarea documentelor, Thomas Phelippes. La final, scrisorile erau resigilate cu mare grija si trimise destinatarilor initiali, care isi continuau linistiti actiunile de instaurare pe tron a lui Mary.
Codurile utilizau diverse numere, simboluri, cuvinte precum si litere inventate care erau introduse special pentru a deruta pe oricine ar fi incercat sa decodeze scrisorile. Documentele expuse de Arhivele Nationale ilustreaza unele dinter codurile utilizate de Mary in timp ce era incarcerata la Chartley.
Incurajat de suporterii din afara tarii, Anthony Babington i-a scris reginei Scotiei o lunga scrisoare la data de 6 iulie 1586. Aceasta scrisoare dezvaluia amanuntele a ceea ce s-a numit mai tarziu "Conspiratia Babington". Babington ii cerea lui Mary aprobarea si sfatul in ceea ce se dorea a fi o actiune de asasinare a Elisabetei I. Raspunsul reginei Scotiei la aceasta scrisoare i-a semnat de fapt condamnarea la moarte. Scrisoarea a cazut in mainile lui Thomas Phelippes, care a copiat-o si a falsificat un post scriptum in care il intreba pe Babington numele celorlalti complici ai sai. Apoi, in numai cateva zile, Babington si complicii sai au fost arestati si dusi in Turn. Secretarele lui Mary au fost interogate si multe obiecte care ii apartineau acesteia au fost confiscate. Sapte dintre conspiratori au fost executati in mod brutal la data de 20 septembrie 1586.
Mary a fost dusa la castelul Fotheringay, iar in octombrie a inceput procesul de acuzare. Desi s-a declarat nevinovata si a negat orice implicare in complot, scrisorile au fost o dovada de netagaduit a vinovatiei sale. Dupa luni de amanare, Elisabeta I a semnat condamnarea la moarte a lui Mary la data de 1 ferbuarie 1587. Sapte zile mai tarziu, aceasta a fost decapitata, englezii sarbatorind aceasta executie aprinzand focuri si tragand clopotele.
Articol de Monica Bica, Ziua
Este si cazul lui Mary, Regina Scotiei, care a condus aceasta tara pana la abdicarea sa in anul 1567, si care a dus o lupta constanta cu Anglia. Din 1568 si pana in momentul executiei sale din 1587, ea a fost incarcerata din ordinul reginei Elisabeta I. Cu toate acestea, chiar si din inchisoare ea a condus necontenit diversele comploturi si acte de revolta impotriva reginei Elisabeta. Regina Scotiei a avut un secretar care ii coda documentele secrete pentru a putea coresponda cu suporterii ei in timp ce era in inchisoare in Anglia. Din pacate, mesajele sale codate nu erau atat de sigure cum credea ea.
In Anglia, siguranta reginei protestante Elisabeta I era tot timpul amenintata, aceasta fiind mereu in pericol atat in tara, cat si in strainatate. Legile anti-catolice creasera un climat de teama. Adunarile erau interzise, iar cei care nu participau la slujbele religioase protestante erau ori amendati, ori incarcerati, cei vinovati fiind deposedati de averi in favoarea bisericii. Secretarul de stat al Elisabetei, Sir Francis Walsingham, a pus bazele unei scoli de spionaj in Londra anilor 1570, si a recrutat agenti din Oxford si Cambridge. Cu acesti oameni, el a creat o retea de spioni si informatori fara rival, in intreaga Europa. Arhiva secreta a Marii Britanii este plina de documente si scrisori de la informatori, precum si de interogatorii si anchete.
Oamenii lui Walsingham au reusit sa descopere numeroase conspiratii care vizau viata reginei Elisabeta. Din 1571 si pana in 1586, spionii reginei au reusit sa deconsipre o serie de comploturi care urmareau incoronarea lui Mary, Regina Scotiei, ceea ce a dus la un proces si in final la executarea lui Mary si a aliatilor ei.
"Conspiratia Babington"
In 1586, Mary a fost tinuta prizoniera la Chartley, sub supravegherea lui Sir Amias Paulet, un protestant loial Elisabetei I. Atunci, Mary nu putea comunica cu exteriorul decat prin corespondenta criptata de secretarul sau, Gilbert Curle, care scotea aceste scrisori din inchisoare ascunzandu-le in butoiase de bere. Toate aceste documente au fost interceptate de un agent dublu Gilbert Gifford, care isi oferise serviciile lui Walsingham in 1585. "Am auzit de munca pe care o faci si vreau sa te servesc. Nu am scrupule si nu mi-e frica de pericole. Indiferent ce imi vei ordona, voi executa" i-a scris Gilbert Gifford lui Sir Francis Walsingham.
Astfel, scrisorile intre Mary si aliatii sai din Anglia au fost minutios decodate si copiate de catre maestrul falsificator al lui Walsingham, care se ocupa si cu criptarea si decriptarea documentelor, Thomas Phelippes. La final, scrisorile erau resigilate cu mare grija si trimise destinatarilor initiali, care isi continuau linistiti actiunile de instaurare pe tron a lui Mary.
Codurile utilizau diverse numere, simboluri, cuvinte precum si litere inventate care erau introduse special pentru a deruta pe oricine ar fi incercat sa decodeze scrisorile. Documentele expuse de Arhivele Nationale ilustreaza unele dinter codurile utilizate de Mary in timp ce era incarcerata la Chartley.
Incurajat de suporterii din afara tarii, Anthony Babington i-a scris reginei Scotiei o lunga scrisoare la data de 6 iulie 1586. Aceasta scrisoare dezvaluia amanuntele a ceea ce s-a numit mai tarziu "Conspiratia Babington". Babington ii cerea lui Mary aprobarea si sfatul in ceea ce se dorea a fi o actiune de asasinare a Elisabetei I. Raspunsul reginei Scotiei la aceasta scrisoare i-a semnat de fapt condamnarea la moarte. Scrisoarea a cazut in mainile lui Thomas Phelippes, care a copiat-o si a falsificat un post scriptum in care il intreba pe Babington numele celorlalti complici ai sai. Apoi, in numai cateva zile, Babington si complicii sai au fost arestati si dusi in Turn. Secretarele lui Mary au fost interogate si multe obiecte care ii apartineau acesteia au fost confiscate. Sapte dintre conspiratori au fost executati in mod brutal la data de 20 septembrie 1586.
Mary a fost dusa la castelul Fotheringay, iar in octombrie a inceput procesul de acuzare. Desi s-a declarat nevinovata si a negat orice implicare in complot, scrisorile au fost o dovada de netagaduit a vinovatiei sale. Dupa luni de amanare, Elisabeta I a semnat condamnarea la moarte a lui Mary la data de 1 ferbuarie 1587. Sapte zile mai tarziu, aceasta a fost decapitata, englezii sarbatorind aceasta executie aprinzand focuri si tragand clopotele.
Articol de Monica Bica, Ziua