Educatie
Horoscopul zilei
Cultura generala
Soparla mexicana Phrynosoma are curioasa capacitate de a "scuipa" sange din ... ochi. Este o arma de aparare eficienta, capabila sa puna pe fuga orice curios care doreste sa studieze soparla prea de aproape.
› vrei mai multBancul zilei
VREI SA FACI O BLONDA SA ZIMBEASCA SAMBATA?Spune-i o gluma miercuri.
› vrei mai multShop Clopotel.ro
149.99 RON
Obiceiuri si traditii de Anul Nou
31 Decembrie 2004Revelionul este cea mai puternica sarbatoare nocturna a anului * Cine doarme in Noaptea Sfantului Vasile va fi lenes tot anul
Dintre toate sarbatorile nocturne, cea mai puternic si explicit marcata de ideea de timp este Revelionul sau Seara Sfantului Vasile, din noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie. Aceasta este o noapte in care nu se doarme. La oras se sarbatoreste cu sampanie, jocuri de artificii, exuberanta, paiete. La sat, insa, noaptea aceasta este o veriga, mijlocul unui lant compus din 12 zile si 12 nopti, perioada in care oamenii lasa totul deoparte si se ocupa cu toata seriozitatea de Timp, dupa cum explica Irina Nicolau in "Ghidul sarbatorilor romanesti". Il restaureaza, il regenereaza, pentru ca exista semne clare ca timpul s-a stricat. Daca n-ar face-o, s-ar sfarsi lumea. Stingand focul (o lumina), oamenii inchid ciclul unui Timp obosit si reaprinzand focul fac posibil inceputul unui alt ciclu. Noaptea poarta in sat numele de Anul Nou sau Seara Sfantului Vasile. Satul este in miscare pentru ca aceasta nu este o noapte de dormit si se spune ca cine doarme va fi lenes tot anul. In aceasta noapte, unii oameni ung pragul casei, al grajdului si al surii cu usturoi, tinerii umbla din casa in casa cu urari, tiganii colinda cu Vasilca, fetele si feciorii incearca sa-si cunoasca ursitul, batranii iscodesc cum vor fi lunile anului si recoltele. Tot acum, pomii care nu au rodit sunt amenintati cu taiatul, cerurile se deschid, vitele vorbesc intre ele, comorile ard. Se spune ca in noaptea de Sfantul Vasile cerul se deschide de trei ori pentru cate o clipa. Oamenii cu noroc pot sa-L vada pe Dumnezeu asezat, impreuna cu Sfantul Nicolae, la o masa luminata.
De Craciunul Mic sunt primiti toti colindatorii
Pe langa faptul ca este ziua Sfantului Vasile, ziua de 1 ianuarie mai este numita si Craciunul Mic. In aceasta zi este bine sa fii cu bani in buzunar, si primul musafir care iti intra in casa este bine sa fie barbat. Nu trebuie sa dai nimic cu imprumut, pentru ca nimic nu trebuie sa iasa din casa. Pentru mesele acestei sarbatori se fierbe numai porc, pentru ca acesta rama numai inainte si toate lucrurile iti vor merge cu spor. Daca ai fierbe gaina, totul ti-ar merge pe dos, pentru ca gaina scurma cu picioarele, dand pamantul inapoi. Este bine sa-i primesti pe cei care vin cu urari - Sorcova, Plugusorul, Semanatorii. Taranii cred ca Sfantul Vasile este tanar si chefliu. Ii arde de petrecere pentru ca este primul din an.
Vasile cel Mare, Arhiepiscopul Cezareei Capadociei, a trait in secolul al IV-lea. Aparand dogma Sfintei Treimi, isi atrage persecutiile Imparatului Valens, cel care a trecut de partea ereticului Arie. Este primul care intemeiaza, pe langa biserici, aziluri si spitale pentru saraci. Aflata sub patronajul acestui stalp al ortodoxiei, prima luna a calendarului este rastimpul benefic cand in biserici si manastiri sunt citite Molitvele Sfantului Vasile cel Mare, temute blesteme indreptate impotriva satanei, pentru alungarea demonilor si dezlegarea celor posedati.
Viata Sfantului Vasile
La anul 330 dupa Hristos, chiar in vremea Sfantului si Marelui Imparat Constantin, in cetatea Cezareea, pe teritoriul Turciei de astazi, venea pe lume, intr-o familie de crestini instariti, dar cu mare frica de Dumnezeu, un copil fara seaman, ce avea sa inteleaga de timpuriu ca are "darul deosebirii duhurilor" si este "inainte-vazator". La scurt timp dupa nastere, pruncul si-a uimit familia si rudele apropiate, refuzand sa suga lapte de la san, in zilele de miercuri si vineri. Traditia crestina spune ca micutul nu s-a oprit din plans decat in clipa cand a fost botezat. Traind intr-o desavarsita curatie trupeasca si sufleteasca, adolescentul si tanarul de mai tarziu si-a imbogatit mintea la scolile din Cezareea, apoi la cele din Bizantul imperial. El a ajuns la cea mai inalta academie din timpul sau, in Atena, unde l-a intalnit pe Sfantul Grigorie de Nazianz, care i-a ramas prieten pentru tot restul vietii. Amandoi au apucat calea Bisericii si a monahismului. Dupa moartea parintilor sai, Vasile a impartit la saraci intreaga avere a familiei. Asa a inceput un lung sir de fapte milostive, pe care istoria bisericeasca avea sa le numeasca "Vasiliada". Toti bogatii din vremea sa erau indemnati sa-si daruiasca macar o parte din avere pentru cei nevoiasi, spre mantuirea sufletelor. Ridicat la rangul de arhiepiscop al Cezareei, "Marele Vasile" a fost primul parinte bisericesc ce i-a chemat pe monahi sa se nevoiasca nu doar pentru mantuirea personala, ci si in folosul aproapelui. In fiecare duminica, dupa slujba, Sfantul Vasile cel Mare facea o minune. Sfantul Vasile cel Mare a murit inca inainte de a implini 50 de ani, pe data de 1 ianuarie, in anul 379 dupa Hristos. Se spune ca doctorul care il ingrijea era un pagan ce refuza sa se boteze, spunand ca vrea sa-si sfarseasca traiul pe aceasta lume in aceeasi religie in care se si nascuse. In ajun de Anul Nou, medicul i-a spus Sfantului, cu mare tristete, ca pana la apusul soarelui trebuie sa se pregateasca de calatoria fara intoarcere. Sfantul Vasile l-a pus pe pagan sa se jure in fata sa ca va accepta sa se boteze, daca el, bolnavul aflat pe moarte, va trai pana a doua zi. In zorii primei zile a anului, doctorul a revenit la capataiul Sfantului, pe care l-a gasit ingenuncheat la icoana, unde isi petrecuse toata noaptea. Coplesit de emotie, paganul si-a plecat capul, primind taina Botezului chiar de la bolnavul sau. Ultimele cuvinte ale Sfantului au fost: "Pentru mantuirea sufletului tau am cerut indurarea acestui ragaz de la Dumnezeu". Vasile cel Mare a fost inmormantat in Cezareea Capadociei. Navalirea musulmana a profanat locul sau de veci, dar ramasite ale moastelor sale au ajuns in mai multe biserici ortodoxe, chiar si din Romania.
Ceapa arata cum va fi vremea in noul an
In Valea Ghimesului se pastreaza un vechi obicei de iarna al ceangailor, care, cu ajutorul cepei, ghicesc cum va fi vremea in anul urmator. "Calendarul ceangailor" este simplu si nu da gres niciodata. Este nevoie de o ceapa mare, se cojeste de primul rand de foi, se taie in doua si se scoate mijlocul. Se numara 12 cupe, pentru fiecare luna a anului, se pune cate o lingura de sare in fiecare foaie de ceapa si se lasa intre Craciun si Anul Nou sa musteasca. Daca va fi seceta, sarea nu se topeste, dar daca va fi potop, ceapa se umple cu apa. Acest obicei se pastreaza numai in casele batranilor din Valea Ghimesului, care spun ca, de veacuri, "calendarul ceangailor" nu a dat niciodata gres. Un alt obicei al oamenilor care traiesc in muntii din judetul Harghita prevesteste cum va fi iarna, de aceasta data cu ajutorul ursilor. Daca ursii ies din barlog de mai multe ori in timpul hibernarii inseamna ca iarna va fi lunga.
Vergelul - "prooroceste viitorul"
Ajunul Anului Nou prilejuieste practicarea anumitor acte misterioase, care incearca sa prospecteze viitorul, transmite Rompres. Unul dintre obiceiurile bihorene, "Vergelul", este un prilej de sarbatoare la care participa mai ales tinerii necasatoriti si parintii acestora. Cei care fac "Vergelul" doresc sa afle ce le rezerva noul an, mai ales daca si cu cine se vor casatori. Personajul cel mai de seama este "Vergelatorul", care urmeaza sa "prooroceasca viitorul". Ajutandu-se de doua vergele de la razboiul de tesut, acesta bate in marginea cazanelului, intonand o incantatie. Obiect dupa obiect, este scos din apa la cererea participantilor. Talmacirea sensului obiectului este simpla: inel - nunta, ban - bogatie, pieptene - barbat coltos, cutit - cearta, piatra - casatorie amanata etc. Dupa aflarea raspunsurilor, tristi sau plini de speranta, cu totii se aduna in jurul cazanelului, din care apa a fost inlocuita cu vin, si petrecerea incepe.
"Sorcova" si "Plugusorul"
Vremea colindelor continua in Bistrita-Nasaud si de Anul Nou, cand uratorii merg din casa in casa cu doua dintre cele mai vechi obiceiuri romanesti, "Sorcova" si "Plugusorul". Daca de Craciun, ei le-au vestit oamenilor Nasterea Mantuitorului, Anul Nou este momentul in care se fac urari de sanatate si prosperitate, pentru care sunt rasplatiti cu colaci, tuica sau bani, in functie de posibilitatile fiecarei familii. Cei trecuti de prima tinerete isi amintesc cu nostalgie cum, in noaptea dintre ani, feciorii de la sate ieseau pe ulite cu un plug impodobit si mergeau din casa in casa pentru a le ura taranilor belsug si sanatate. Versurile "Plugusorului" erau rostite in timp ce tinerii faceau ocolul fiecarei ograzi si aruncau cu grau in dreapta si in stanga, simbol al fertilitatii. In prezent, acest obicei nu se mai pastreaza in forma sa initiala, dar copiii nu rateaza in nici un an ocazia de a merge la colindat de Anul Nou, pentru a le ura tuturor "sa traiasca ca merii, ca perii, in mijlocul verii, la anul si la multi ani!"
Cu "Capra"la colindat pe Valea Ilvelor
Valea Ilvelor din judetul Bistrita-Nasaud este una dintre putinele zone din tara in care se mai pastreaza obiceiul de a colinda pe la casele romanilor cu "Capra" pentru a marca intrarea in noul an. Pastrat din strabuni, acest obicei a fost transmis si generatiilor actuale, iar copiii sunt cei mai incantati cand vine vorba de colinde in ajun de An Nou, transmite Rompres. Cei mici isi pregatesc din timp caprele, impodobindu-le cu veringi (tesaturi facute in casa, impodobite cu motive florale), clopotei si betea, declansandu-se o adevarata competitie pentru cea mai frumoasa capra. Tot pe Valea Ilvelor, nucile si merele mai fac parte inca din recompensa pe care colindatorii o primesc de la gazdele pe la care au urat, iar portul popular nu lipseste nici el din recuzita. Dupa sarbatori, caprele sunt pastrate in podurile caselor, pentru ca la anul sa fie iar scoase la colindat, asa cum cere traditia.
Dintre toate sarbatorile nocturne, cea mai puternic si explicit marcata de ideea de timp este Revelionul sau Seara Sfantului Vasile, din noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie. Aceasta este o noapte in care nu se doarme. La oras se sarbatoreste cu sampanie, jocuri de artificii, exuberanta, paiete. La sat, insa, noaptea aceasta este o veriga, mijlocul unui lant compus din 12 zile si 12 nopti, perioada in care oamenii lasa totul deoparte si se ocupa cu toata seriozitatea de Timp, dupa cum explica Irina Nicolau in "Ghidul sarbatorilor romanesti". Il restaureaza, il regenereaza, pentru ca exista semne clare ca timpul s-a stricat. Daca n-ar face-o, s-ar sfarsi lumea. Stingand focul (o lumina), oamenii inchid ciclul unui Timp obosit si reaprinzand focul fac posibil inceputul unui alt ciclu. Noaptea poarta in sat numele de Anul Nou sau Seara Sfantului Vasile. Satul este in miscare pentru ca aceasta nu este o noapte de dormit si se spune ca cine doarme va fi lenes tot anul. In aceasta noapte, unii oameni ung pragul casei, al grajdului si al surii cu usturoi, tinerii umbla din casa in casa cu urari, tiganii colinda cu Vasilca, fetele si feciorii incearca sa-si cunoasca ursitul, batranii iscodesc cum vor fi lunile anului si recoltele. Tot acum, pomii care nu au rodit sunt amenintati cu taiatul, cerurile se deschid, vitele vorbesc intre ele, comorile ard. Se spune ca in noaptea de Sfantul Vasile cerul se deschide de trei ori pentru cate o clipa. Oamenii cu noroc pot sa-L vada pe Dumnezeu asezat, impreuna cu Sfantul Nicolae, la o masa luminata.
De Craciunul Mic sunt primiti toti colindatorii
Pe langa faptul ca este ziua Sfantului Vasile, ziua de 1 ianuarie mai este numita si Craciunul Mic. In aceasta zi este bine sa fii cu bani in buzunar, si primul musafir care iti intra in casa este bine sa fie barbat. Nu trebuie sa dai nimic cu imprumut, pentru ca nimic nu trebuie sa iasa din casa. Pentru mesele acestei sarbatori se fierbe numai porc, pentru ca acesta rama numai inainte si toate lucrurile iti vor merge cu spor. Daca ai fierbe gaina, totul ti-ar merge pe dos, pentru ca gaina scurma cu picioarele, dand pamantul inapoi. Este bine sa-i primesti pe cei care vin cu urari - Sorcova, Plugusorul, Semanatorii. Taranii cred ca Sfantul Vasile este tanar si chefliu. Ii arde de petrecere pentru ca este primul din an.
Vasile cel Mare, Arhiepiscopul Cezareei Capadociei, a trait in secolul al IV-lea. Aparand dogma Sfintei Treimi, isi atrage persecutiile Imparatului Valens, cel care a trecut de partea ereticului Arie. Este primul care intemeiaza, pe langa biserici, aziluri si spitale pentru saraci. Aflata sub patronajul acestui stalp al ortodoxiei, prima luna a calendarului este rastimpul benefic cand in biserici si manastiri sunt citite Molitvele Sfantului Vasile cel Mare, temute blesteme indreptate impotriva satanei, pentru alungarea demonilor si dezlegarea celor posedati.
Viata Sfantului Vasile
La anul 330 dupa Hristos, chiar in vremea Sfantului si Marelui Imparat Constantin, in cetatea Cezareea, pe teritoriul Turciei de astazi, venea pe lume, intr-o familie de crestini instariti, dar cu mare frica de Dumnezeu, un copil fara seaman, ce avea sa inteleaga de timpuriu ca are "darul deosebirii duhurilor" si este "inainte-vazator". La scurt timp dupa nastere, pruncul si-a uimit familia si rudele apropiate, refuzand sa suga lapte de la san, in zilele de miercuri si vineri. Traditia crestina spune ca micutul nu s-a oprit din plans decat in clipa cand a fost botezat. Traind intr-o desavarsita curatie trupeasca si sufleteasca, adolescentul si tanarul de mai tarziu si-a imbogatit mintea la scolile din Cezareea, apoi la cele din Bizantul imperial. El a ajuns la cea mai inalta academie din timpul sau, in Atena, unde l-a intalnit pe Sfantul Grigorie de Nazianz, care i-a ramas prieten pentru tot restul vietii. Amandoi au apucat calea Bisericii si a monahismului. Dupa moartea parintilor sai, Vasile a impartit la saraci intreaga avere a familiei. Asa a inceput un lung sir de fapte milostive, pe care istoria bisericeasca avea sa le numeasca "Vasiliada". Toti bogatii din vremea sa erau indemnati sa-si daruiasca macar o parte din avere pentru cei nevoiasi, spre mantuirea sufletelor. Ridicat la rangul de arhiepiscop al Cezareei, "Marele Vasile" a fost primul parinte bisericesc ce i-a chemat pe monahi sa se nevoiasca nu doar pentru mantuirea personala, ci si in folosul aproapelui. In fiecare duminica, dupa slujba, Sfantul Vasile cel Mare facea o minune. Sfantul Vasile cel Mare a murit inca inainte de a implini 50 de ani, pe data de 1 ianuarie, in anul 379 dupa Hristos. Se spune ca doctorul care il ingrijea era un pagan ce refuza sa se boteze, spunand ca vrea sa-si sfarseasca traiul pe aceasta lume in aceeasi religie in care se si nascuse. In ajun de Anul Nou, medicul i-a spus Sfantului, cu mare tristete, ca pana la apusul soarelui trebuie sa se pregateasca de calatoria fara intoarcere. Sfantul Vasile l-a pus pe pagan sa se jure in fata sa ca va accepta sa se boteze, daca el, bolnavul aflat pe moarte, va trai pana a doua zi. In zorii primei zile a anului, doctorul a revenit la capataiul Sfantului, pe care l-a gasit ingenuncheat la icoana, unde isi petrecuse toata noaptea. Coplesit de emotie, paganul si-a plecat capul, primind taina Botezului chiar de la bolnavul sau. Ultimele cuvinte ale Sfantului au fost: "Pentru mantuirea sufletului tau am cerut indurarea acestui ragaz de la Dumnezeu". Vasile cel Mare a fost inmormantat in Cezareea Capadociei. Navalirea musulmana a profanat locul sau de veci, dar ramasite ale moastelor sale au ajuns in mai multe biserici ortodoxe, chiar si din Romania.
Ceapa arata cum va fi vremea in noul an
In Valea Ghimesului se pastreaza un vechi obicei de iarna al ceangailor, care, cu ajutorul cepei, ghicesc cum va fi vremea in anul urmator. "Calendarul ceangailor" este simplu si nu da gres niciodata. Este nevoie de o ceapa mare, se cojeste de primul rand de foi, se taie in doua si se scoate mijlocul. Se numara 12 cupe, pentru fiecare luna a anului, se pune cate o lingura de sare in fiecare foaie de ceapa si se lasa intre Craciun si Anul Nou sa musteasca. Daca va fi seceta, sarea nu se topeste, dar daca va fi potop, ceapa se umple cu apa. Acest obicei se pastreaza numai in casele batranilor din Valea Ghimesului, care spun ca, de veacuri, "calendarul ceangailor" nu a dat niciodata gres. Un alt obicei al oamenilor care traiesc in muntii din judetul Harghita prevesteste cum va fi iarna, de aceasta data cu ajutorul ursilor. Daca ursii ies din barlog de mai multe ori in timpul hibernarii inseamna ca iarna va fi lunga.
Vergelul - "prooroceste viitorul"
Ajunul Anului Nou prilejuieste practicarea anumitor acte misterioase, care incearca sa prospecteze viitorul, transmite Rompres. Unul dintre obiceiurile bihorene, "Vergelul", este un prilej de sarbatoare la care participa mai ales tinerii necasatoriti si parintii acestora. Cei care fac "Vergelul" doresc sa afle ce le rezerva noul an, mai ales daca si cu cine se vor casatori. Personajul cel mai de seama este "Vergelatorul", care urmeaza sa "prooroceasca viitorul". Ajutandu-se de doua vergele de la razboiul de tesut, acesta bate in marginea cazanelului, intonand o incantatie. Obiect dupa obiect, este scos din apa la cererea participantilor. Talmacirea sensului obiectului este simpla: inel - nunta, ban - bogatie, pieptene - barbat coltos, cutit - cearta, piatra - casatorie amanata etc. Dupa aflarea raspunsurilor, tristi sau plini de speranta, cu totii se aduna in jurul cazanelului, din care apa a fost inlocuita cu vin, si petrecerea incepe.
"Sorcova" si "Plugusorul"
Vremea colindelor continua in Bistrita-Nasaud si de Anul Nou, cand uratorii merg din casa in casa cu doua dintre cele mai vechi obiceiuri romanesti, "Sorcova" si "Plugusorul". Daca de Craciun, ei le-au vestit oamenilor Nasterea Mantuitorului, Anul Nou este momentul in care se fac urari de sanatate si prosperitate, pentru care sunt rasplatiti cu colaci, tuica sau bani, in functie de posibilitatile fiecarei familii. Cei trecuti de prima tinerete isi amintesc cu nostalgie cum, in noaptea dintre ani, feciorii de la sate ieseau pe ulite cu un plug impodobit si mergeau din casa in casa pentru a le ura taranilor belsug si sanatate. Versurile "Plugusorului" erau rostite in timp ce tinerii faceau ocolul fiecarei ograzi si aruncau cu grau in dreapta si in stanga, simbol al fertilitatii. In prezent, acest obicei nu se mai pastreaza in forma sa initiala, dar copiii nu rateaza in nici un an ocazia de a merge la colindat de Anul Nou, pentru a le ura tuturor "sa traiasca ca merii, ca perii, in mijlocul verii, la anul si la multi ani!"
Cu "Capra"la colindat pe Valea Ilvelor
Valea Ilvelor din judetul Bistrita-Nasaud este una dintre putinele zone din tara in care se mai pastreaza obiceiul de a colinda pe la casele romanilor cu "Capra" pentru a marca intrarea in noul an. Pastrat din strabuni, acest obicei a fost transmis si generatiilor actuale, iar copiii sunt cei mai incantati cand vine vorba de colinde in ajun de An Nou, transmite Rompres. Cei mici isi pregatesc din timp caprele, impodobindu-le cu veringi (tesaturi facute in casa, impodobite cu motive florale), clopotei si betea, declansandu-se o adevarata competitie pentru cea mai frumoasa capra. Tot pe Valea Ilvelor, nucile si merele mai fac parte inca din recompensa pe care colindatorii o primesc de la gazdele pe la care au urat, iar portul popular nu lipseste nici el din recuzita. Dupa sarbatori, caprele sunt pastrate in podurile caselor, pentru ca la anul sa fie iar scoase la colindat, asa cum cere traditia.