Dialectul istro-roman, o limba pe cale de disparitie

Limba romana este in mare pericol de a ramane fara dialectul istro-roman. Este vorba despre cel mai mic dintre cele patru dialecte ale limbii romane. Acesta este vorbit in prezent de mai putin de 500 de persoane in regiunea Istria din Croatia. UNESCO a pus dialectul istro-roman in cartea sa rosie privind limbile cu cel mai mare pericol de disparitie. In prezent au mai ramas practic doar doua sate unde inca se mai vorbeste in dialect: la Jeiani si la Susnievita. Este insa posibil ca dialectul istro-roman sa mai fie salvat?


Istro-romanii: ultimele doua sate

Originea micii colonii romanesti din Istria se pierde in negura istoriei. Specialistii au in continuare controverse pe aceasta tema. Cel mai probabil acum aproximativ 500 de ani aceasta populatie romanesca a fugit din calea turcilor si a format cateva mici localitati la nord si la sud de Muntele Ucka, in peninsula Istria. De-a lungul timpului dialectul istro-roman a fost puternic influentat de limba croata vorbita de populatia majoritara. Astazi este mai greu de inteles de un roman din Romania, insa oricine poate recunoaste cu uimire fraze intregi romanesti in limba pe care o vorbesc cei din satul istrian Jeiani sau la Susnievita. Dialectul istro-roman poate fi usor recunoscut prin inlocuirea sunetului "n" cu "r". Istromanii pronunta spre exemplu "bire" in loc de "bine", "spure" in loc de "spune". Dupa preluarea Istriei de catre partizanii lui Tito si integrarea ei in Iugoslavia, multi dintre istro-romani au migrat in Statele Unite si Italia. Numarul celor care au mai ramas s-a micsorat ingrijorator. Dar si dintre acestia unii au parasit satele natale si si-au gasit locuri de munca mai bune in orase. Pe de alta parte istro-romanii au fost pierdut orice posibilitate de educare in limba romana sau in dialect.

In ultimii ani, autoritatile de la Bucuresti au facut prea putin pentru istro-romani. Promisiuni de ajutor si actiuni de protocol pompoase ramase fara nici un fel de rezultat este tot ce a putut face Romania pentru istro-romani. Nici autoritatile croate nu au fost mai darnice cu istro-romanii.

"Dam fonduri minoritatilor si bineinteles ca le vom da si istro-romanilor daca se organizeaza si le cer, ceea ce nu e cazul istro-romanilor", mi-a declarat seful consiliului local al comunei Karstan de care apartine si satul istro-roman Susnievita.

Pana atunci in satele istro-romane limba se pierde in lipsa oricarei actiuni de sprijin. Lipsesc publicatiile, lipseste o statie de radio, lipsesc seminarii si cursuri. In schimb istro-romanii il au pe Mauro si faimoasa lui formatie folclorica locala “Zeianski Zvonciari” sau mai precis “Clopotarii din Jeiani”, cunoascuta bine nu doar in Croatia ci chiar si in lume.

Imbracati cu tricouri de marinari, cojoace ciobanesti pe deasupra si incinsi la brau cu centuri de care atarna clopote mari, zvonciarii executa un fel de dans tribal. In sunetul asurzitor al clopotelor ei colinda din casa in casa pentru a aduce tuturor norocul. Cei din formatia “Clopotarilor din Jeinai” au cea mai importanta contributie practica la mentinerea dialectului istro-roman. Ei au tradus multe cantece din zona in dialect si le-au imprimat pe un compact disc pe care il ofera celor care doresc sa ii asculte. "Nu este insa suficient pentru a evita disparitia dialectului", crede profesorul Petru Neiescu de la Institutul de Lingvistica si Istorie Literara din Cluj, care studiaza dialectul istro-roman din 1962. El este convins ca dialectul istro-roman nu mai poate fi salvat ci poate cel mult, intarziata disparitia lui. Profesorul Neiescu crede ca in 2-3 generatii nimeni nu va mai vorbi in dialect ci doar in limba croata.

Si totusi la Susnievita, pe strada, am gasit un copil care ajutat de tatal sau a putut sa numere pana la 10 in dialect chiar daca cifrele 8 si 9 le spune in limba croata.

(Material preluat de pe BBC)