Educatie
Horoscopul zilei
Cultura generala
Buburuza se hraneste cu afide, acarieni, nectar, polen, fiind o insecta omnivora, de asemenea polenizeaza plantele fiind considerata o insecta benefica pentru agricultura.
› vrei mai multBancul zilei
Romanii la olimpiada.
In prima zi au luat o medalie.
A doua zi au mai luat una.
A treia zi i-au prins.
Shop Clopotel.ro
4.8 RON
Colegiul galatean „Vasile Alecsandri“ - pepiniera de bursieri Harvard si Princeton
28 Ianuarie 2005Sute de absolventi ai Colegiului National „Vasile Alecsandri“ (CNVA) din Galati studiaza in strainatate, iar alte zeci se pregatesc acum pentru a obtine burse la Harvard, Yale sau Princeton. Anul trecut, s-a inregistrat un record: un absolvent din cinci a reusit sa patrunda la universitati din strainatate.
O adevarata pepiniera de studenti internationali, CNVA a ajuns a doua „marca“ a orasului de pe Dunare dupa combinatul siderurgic. Deschizatorul de drumuri a fost Dinu Valentin, care a primit in 1994 o bursa la Universitatea Harvard. Modelul a fost urmat imediat de majoritatea elevilor de la CNVA. La inceput, procentul de reusita a fost nesemnificativ raportat la numarul total al absolventilor, insa anul trecut 20% dintre cei 160 de absolventi ai promotiei au obtinut burse la universitati prestigioase din lume. Ciprian Stratulat, de exemplu, detinator a 37 de diplome la concursuri de fizica, este student la Inginerie la Harvard.
Examenele internationale de engleza sint obligatorii
Admiterea la marile universitati ale lumii are in spate o munca imensa a profesorilor si elevilor, confirmata la olimpiade. La engleza, de pilda, echipa liceului din Galati a obtinut in 2004 locul I la Olimpiada internationala, iar in 2003 si 2002 - locul 2. „Exista aici o mare emulatie intelectuala, insa important pentru elevii romani este sa le fixezi tintele“, spune Nicoleta Ionita, seful Catedrei de Engleza de la CNVA. La orice materie importanta, elevii fac cite doua-trei ore in plus pe saptamina fata de cele din orar, iar incepind din clasa a XI-a ei trebuie sa-si sustina examenele de limba engleza SAT 1, SAT 2, Töfl si Cambridge. Rezultatele scolare si cele de la olimpiade nu reprezinta insa singurul criteriu de selectie pentru universitatile din Vest. „Nu vor studenti obsedati de fizica sau matematica, ci persoane cu deschidere, care sa stie sa socializeze bine“, explica prof. Ionita.
Burse de pina la 50.000 de dolari pe an
Pentru a fi siguri ca vor avea de unde alege si ca vor obtine o finantare aproape completa a studiilor, in clasa a XII-a elevii de la CNVA aplica la vreo 20 de universitati. Costul se ridica la peste 1.000 de dolari, incluzind posta, traducerile legalizate si taxa de inscriere perceputa de unele universitati. „Am trimis pina acum la 13, dintre care 12 sint din State si una din Europa. Aceasta din urma mi-a confirmat ca ma accepta si pe mine, si pe fratele meu geaman, Bogdan“, spune Dante Stroe, elev la o clasa de mate-info, care asteapta in aprilie raspunsurile din SUA. Cele mai multe burse din America sint de 40-50.000 de dolari pe an, studentii avind o contributie financiara proprie, in functie de veniturile parintilor. Irina Iordachescu, de exemplu, care este studenta la Richmond, in Londra. Parintii ei sint magistrati si a trebuit sa plateasca 5.000 de lire sterline pe an. Dar, situindu-se pe locul 2 in universitate dupa primul an de studiu, cota i s-a redus la 1.000 de lire. Fiul unor cadre didactice plateste insa doar 300 de dolari pe an. Desi multi dintre acestia nu vor sa se mai intoarca acasa, profesorii nu-i condamna. „Pentru un salariu de citeva sute de euro, nu merita. Salariul meu, 250 de euro, este mai mic de 17 ori decit al unui profesor din Estonia si de 20 de ori mai mic decit in Anglia“, spune profesorul de matematica Constantin Ursu, ce are in palmares noua medalii internationale.
Cotidianul, 25 ianuarie 2005
O adevarata pepiniera de studenti internationali, CNVA a ajuns a doua „marca“ a orasului de pe Dunare dupa combinatul siderurgic. Deschizatorul de drumuri a fost Dinu Valentin, care a primit in 1994 o bursa la Universitatea Harvard. Modelul a fost urmat imediat de majoritatea elevilor de la CNVA. La inceput, procentul de reusita a fost nesemnificativ raportat la numarul total al absolventilor, insa anul trecut 20% dintre cei 160 de absolventi ai promotiei au obtinut burse la universitati prestigioase din lume. Ciprian Stratulat, de exemplu, detinator a 37 de diplome la concursuri de fizica, este student la Inginerie la Harvard.
Examenele internationale de engleza sint obligatorii
Admiterea la marile universitati ale lumii are in spate o munca imensa a profesorilor si elevilor, confirmata la olimpiade. La engleza, de pilda, echipa liceului din Galati a obtinut in 2004 locul I la Olimpiada internationala, iar in 2003 si 2002 - locul 2. „Exista aici o mare emulatie intelectuala, insa important pentru elevii romani este sa le fixezi tintele“, spune Nicoleta Ionita, seful Catedrei de Engleza de la CNVA. La orice materie importanta, elevii fac cite doua-trei ore in plus pe saptamina fata de cele din orar, iar incepind din clasa a XI-a ei trebuie sa-si sustina examenele de limba engleza SAT 1, SAT 2, Töfl si Cambridge. Rezultatele scolare si cele de la olimpiade nu reprezinta insa singurul criteriu de selectie pentru universitatile din Vest. „Nu vor studenti obsedati de fizica sau matematica, ci persoane cu deschidere, care sa stie sa socializeze bine“, explica prof. Ionita.
Burse de pina la 50.000 de dolari pe an
Pentru a fi siguri ca vor avea de unde alege si ca vor obtine o finantare aproape completa a studiilor, in clasa a XII-a elevii de la CNVA aplica la vreo 20 de universitati. Costul se ridica la peste 1.000 de dolari, incluzind posta, traducerile legalizate si taxa de inscriere perceputa de unele universitati. „Am trimis pina acum la 13, dintre care 12 sint din State si una din Europa. Aceasta din urma mi-a confirmat ca ma accepta si pe mine, si pe fratele meu geaman, Bogdan“, spune Dante Stroe, elev la o clasa de mate-info, care asteapta in aprilie raspunsurile din SUA. Cele mai multe burse din America sint de 40-50.000 de dolari pe an, studentii avind o contributie financiara proprie, in functie de veniturile parintilor. Irina Iordachescu, de exemplu, care este studenta la Richmond, in Londra. Parintii ei sint magistrati si a trebuit sa plateasca 5.000 de lire sterline pe an. Dar, situindu-se pe locul 2 in universitate dupa primul an de studiu, cota i s-a redus la 1.000 de lire. Fiul unor cadre didactice plateste insa doar 300 de dolari pe an. Desi multi dintre acestia nu vor sa se mai intoarca acasa, profesorii nu-i condamna. „Pentru un salariu de citeva sute de euro, nu merita. Salariul meu, 250 de euro, este mai mic de 17 ori decit al unui profesor din Estonia si de 20 de ori mai mic decit in Anglia“, spune profesorul de matematica Constantin Ursu, ce are in palmares noua medalii internationale.
Cotidianul, 25 ianuarie 2005