|
|
|
|
 |
| |
 - Sa mai platim? n-am platitara o data?
- Si pe dasupra un leu si 25 de bani.
- Si pe dasupra?...
- Vezi, daca nu te-astamperi? zice mamita, si-l zguduie pe Goe de mana.
- Ce faci, soro? esti nebuna? nu stii ce simtitor e? zice mam' mare.
Si, apucandu-l de mana cealalta, il smuceste de la mamita lui, tocmai cand trenul, clantanind din roate, trece la un macaz. Din smucitura lu' mam' mare intr-un sens, combinata cu clatinatura vagonului in alt sens, rezulta ca Goe isi pierde un moment centrul de gravitate si se reazima in nas de clanta usii de la cupeu. Goe incepe sa urle... in sfarsit, n-au ce sa faca. Trebuie sa se hotarasca a plati biletul, pe care are sa-l taie conductorul din carnetul lui. Pacat insa de palarie!... Ce-o sa faca d. Goe la Bucuresti cu capul gol? si toate pravaliile inchise!... s-ar intreba oricine, care nu stie cata grije are mam' mare si cata prevedere. Cum era sa plece baiatul numai cu palaria de paie? Daca se intampla sa ploua, ori racoare? si mam' mare scoate din saculetul ei un beret tot din uniforma canonierii le Formidable.
- Te mai doare nasul, puisorule? intreaba mam' mare.
- Nu... raspunde Goe.
- Sa moara mam' mare?
- Sa moara!
- Ad', sa-l pupe mam' mare, ca trece!
|
|
|
 |
|
|
|
|
|
