A doua zi, taietorul se scula inainte de revarsatul zorilor si cand fu sa plece ii spuse nevesti-sii sa-i trimita mancarea cu fata cea mijlocie.
- O sa iau cu mine o punga cu linte, o linisti el; boabele de linte sunt mai mari decat cele de mei, asa ca fata o sa le poata vedea mai usor si n-o sa mai rataceasca drumul, ca soru-sa.
Cand veni vremea pranzului, fata cea mijlocie porni si ea cu mancarea in padure, dar nu gasi pe drum nici urma de linte. Ca si-n ajun, o ciugulisera pasarile codrului, de nu mai ramasese macar un bob. Fata rataci in padure, pana se innopta, si nimeri si ea la casuta batranului. Acesta o pofti sa intre inauntru si, de cum pasi pragul, fata il ruga pe unchias sa-i dea ceva de mancare si s-o adaposteasca peste noapte.
Batranul cu barba alba se adresa din nou celor trei fapturi:
Gainusa mea balaie,
Cocosel cu mandre straie,
Si tu, vaca mea baltata,
Raspundeti fetei pe data!
Cele trei fapturi raspunsera iarasi "Ducs!" si toate se petrecura ca si cu o seara inainte: fata gati niste bucate sa-ti lingi degetele, nu alta; manca si bau cu batranul, dupa pofta inimii, dar nu se ingriji catusi de putin de animale.
|