Distractie
Horoscopul zilei
Cultura generala
Galaxiile calatoresc in spatiu si cateodata se ciocnesc, galaxiile mai mici disparand. Galaxia noastra Calea Lactee si vecina noastra Andromeda, o galaxie mai mare ca a noastra, se vor ciocni peste aproximativ 4,5 miliarde de ani. Inainte de acest impact, Calea Lactee se va lovi de Marele Nor al lui Magellan, o galaxie mult mai mica decat a noastra. Se estimeaza ca impactul va avea loc peste 2,5 miliarde de ani.
› vrei mai multBancul zilei
3 tipi mor si ajung la poarta Raiului. Sf Petru ii intreaba:
- De cate ori v-ati inselat nevestele?
- Eu niciodata in 30 de ani de casnicie, raspunde primul.
- Foarte bine, uite ai aici un Mercedes sa te plimbi in Rai.
- Eu o singura data in 40 de ani de casnicie, spune al doilea.
- Nu e chiar atat de grav, se iarta. Uite un Hyundai sa mergi cu el prin rai. - Eu de vreo 10 ori in 20 ani de casnicie, raspunde ultimul.
- Aoleu, ce rau ai fost. Insa pentru ca ai fost cinstit, uite o Dacie sa mergi cu ea prin Rai.
Dupa cativa ani se intalnesc cel cu Dacia si cel cu Mercedesul la un stop. Cel cu Mercedes plangea. - De ce plangi omule? Ce s-a intamplat?
- Uite, a murit nevasta-mea ieri si am vazut-o azi prin Rai pe role
Shop Clopotel.ro
![Expansiune Neuroshima Hex 3.0: Neojungle](http://www.redgoblin.ro/68088/expansiune-neuroshima-hex-30-neojungle.jpg)
home : Chestii distractive : Spanzuratoarea
Spanzuratoarea
# Numar de greseli ramase: 1
MA_ HIARIZARE
Alege o litera de mai jos:
A
B
C
D
E
F
G
H
I
J
K
L
M
N
O
P
Q
R
S
T
U
V
W
X
Y
Z
Shop Clopotel.ro
![Expansiune Neuroshima Hex 3.0: Neojungle](http://www.redgoblin.ro/68088/expansiune-neuroshima-hex-30-neojungle.jpg)
Evenimentele zilei
10 februarie 1923
Se stinge din viata fizicianul Wilhelm Conrad Rontgen, descoperitorul razelor X
La 10 februarie 1923 trece in nefiinta fizicianul german Wilhelm Conrad Rontgen, descoperitorul razelor X. Ca profesor al universitatii Würzburg, studiind descarcarile electrice in tuburi vidate, a descoperit in anul 1895 emisia unor radiatii penetrante, pe care le-a numit radiatii X care, dupa moartea sa si in pofida testamentului sau, au fost denumite raze Rontgen. In anul 1901 a fost distins cu Premiul Nobel pentru Fizica. Motivatia juriului Nobel: "ca apreciere pentru serviciile extraordinare oferite prin descoperirea remarcabilelor raze".