Distractie
Horoscopul zilei
Cultura generala
Cea mai veche epopee a omenirii este "GHILGAMES" si dateaza de la inceputul mileniului al III-lea i.e.n. Povestea lui Ghilgames a fost descoperita in secolul al XIX-lea, aceasta capatand celebritate in cultura populara. Cea mai timpurie inscriptie despre Ghilgames conform Enciclopediei Britannica a fost descoperita in biblioteca regelui asirian Assurbanipal. Cu toate ca Ghilgames e considerat un erou mitic, este privit totdata si ca un rege istoric (epopee - poem epic de mari dimensiuni in versuri, in care se povestesc fapte eroice, legendare sau istorice, dominate adesea de personaje extraordinare sau supranaturale).
› vrei mai multBancul zilei
Mergand prin padure,un iepure,vazand un lup fumand,l-a intrebat: Ce e chestia aia dintre dinti care scoate fum? Lupul:Tigara.Iepurele:Si de unde o ai?Lupul:De la ursul boxer. Mese iepurele,si la jumatatea drumului uita numele obiectului.Merse inapoi.DUpa ce aflase iar,mese si din nou la jum. drumului iara uita.Cand s-a intors,lupul i-a spus cum se numeste,dar a mai spus ca daca mai vine odata sa-l intrebe,il omoara.Iepurele merse iar,si la jum. drumului uita iar numele.Isi zise ca o sa descurce(mare greseala...).A ajuns la ursul boxer,si ursul,iesind cu manusile de box si transpirat de la incalzire,se uita la iepuras,care a spus:Ursule,imi dai si mie una de aia intre dinti de o sa-mi iasa fum?
› vrei mai multShop Clopotel.ro
![Educatie civica. Limba maghiara - Clasa 4 - Manual - Tudora Pitila, Cleopatra Mihailescu](https://www.libris.ro/img/pozeprod/38398/38397548-1-small-1.jpg)
home : Chestii distractive : Spanzuratoarea
Spanzuratoarea
# Numar de greseli ramase: 1
VA_ IDI_ A_ EA
Alege o litera de mai jos:
A
B
C
D
E
F
G
H
I
J
K
L
M
N
O
P
Q
R
S
T
U
V
W
X
Y
Z
Shop Clopotel.ro
![Educatie civica. Limba maghiara - Clasa 4 - Manual - Tudora Pitila, Cleopatra Mihailescu](https://www.libris.ro/img/pozeprod/38398/38397548-1-small-1.jpg)
Evenimentele zilei
10 februarie 1923
Se stinge din viata fizicianul Wilhelm Conrad Rontgen, descoperitorul razelor X
La 10 februarie 1923 trece in nefiinta fizicianul german Wilhelm Conrad Rontgen, descoperitorul razelor X. Ca profesor al universitatii Würzburg, studiind descarcarile electrice in tuburi vidate, a descoperit in anul 1895 emisia unor radiatii penetrante, pe care le-a numit radiatii X care, dupa moartea sa si in pofida testamentului sau, au fost denumite raze Rontgen. In anul 1901 a fost distins cu Premiul Nobel pentru Fizica. Motivatia juriului Nobel: "ca apreciere pentru serviciile extraordinare oferite prin descoperirea remarcabilelor raze".