Distractie
Horoscopul zilei
Cultura generala
Attila Hunul a fost unul dintre cei mai de temut inamici ai Imperiilor Romane de Rasarit si de Apus, fiind poreclit in unele texte bisericesti ''biciul lui Dumnezeu''.
› vrei mai multBancul zilei
Asemanari si deosebiri intre romani, francezi si americani
Americanul
Incepe serviciu la 9.00, se scoala la 8.00, sare peste nevasta-sa care doarme inca ca e casnica, se duce la baie si face un dus, nu se barbiereste ca se va barbieri cu masina electrica pe drum, se duce la bucatarie unde mananca "eggs and bacon" si se urca in GMC-ul de-acum doua luni sa se duca la firma unde lucreaza ca muncitor.
Francezul
Incepe serviciu la 8.00, se scoala la 7.00, nu sare peste nevasta-sa ca n-a venit inca de la amant, se duce la baie si se spala pana la brau, se barbiereste cu o masina de ras Gillette 3X, se duce la bucatarie unde mananca "caffe au lait et croissants" si se urca in Peugeot-ul de-acum doi ani sa se duca la firma unde lucreaza ca tehnician.
Romanul
Incepe serviciu la 7.00, se scoala la 6.00, nu sare peste nevasta-sa ca ea incepe la 6.30 si a plecat deja, se duce la baie si da pe ochi cu apa de aseara din lighean ca nu urca inca pana la et. VIII, se taie barbierindu-se cu masina BIC de doua luni, se duce la bucatarie unde bea o cafea fara zahar ca s-a terminat ieri si nu a luat leafa, si se urca in Dacia primita de la taica-sau acum zece ani sa se duca la firma unde lucreaza ca inginer.
Shop Clopotel.ro
![IQ Booster Save Athena! Ro](http://www.redgoblin.ro/87682/iq-booster-save-athena-ro.jpg)
home : Chestii distractive : Spanzuratoarea
Spanzuratoarea
MA_ _ _ A_ _ ZA_ _
Imi pare rau, ai fost spanzurat!!!
Cuvantul era "MAGHIARIZARE"
Joaca din nou.
Shop Clopotel.ro
![IQ Booster Save Athena! Ro](http://www.redgoblin.ro/87682/iq-booster-save-athena-ro.jpg)
Evenimentele zilei
10 februarie 1923
Se stinge din viata fizicianul Wilhelm Conrad Rontgen, descoperitorul razelor X
La 10 februarie 1923 trece in nefiinta fizicianul german Wilhelm Conrad Rontgen, descoperitorul razelor X. Ca profesor al universitatii Würzburg, studiind descarcarile electrice in tuburi vidate, a descoperit in anul 1895 emisia unor radiatii penetrante, pe care le-a numit radiatii X care, dupa moartea sa si in pofida testamentului sau, au fost denumite raze Rontgen. In anul 1901 a fost distins cu Premiul Nobel pentru Fizica. Motivatia juriului Nobel: "ca apreciere pentru serviciile extraordinare oferite prin descoperirea remarcabilelor raze".