Distractie
Horoscopul zilei
Cultura generala
Planeta Mercur NU ofera un mediu propice pentru om. Oricine ar ajunge acolo ar arde instantaneu pe timpul zilei. Pe timpul noptii ar ingheta. Temperaturile pe timpul zilei ajung la 427 de grade Celsius si noaptea la -183 de grade Celsius. Daca planeta ar fi totusi colonizata, din cauza lipsei atmosferei, oamenii ar fi bombardati de meteoriti. Planeta neavand atmosfera nu are nici fenomene meteo. Fotografiile realizate de sonda Messenger au indicat faptul ca la polii planetei Mercur exista apa inghetata ce rezista in aceasta forma pentru ca se afla mereu in intuneric. Gravitatia mult prea mica a acestei planete (aproximativ 38 la suta din cea a Pamantului) ar face ca oamenii sa piarda masa musculara, sa li se micsoreze picioarele si sa li se deregleze inima. Totodata, oamenii ar face osteoporoza, iar calciul din oase ar ajunge in sange, putand duce la constipatie, pietre la rinichi si chiar depresie.
› vrei mai multBancul zilei
S-a dus popa sa se spovedeasca. Si a primit canon sa faca o fapta buna. Mergand el spre casa, a vazut masina rabinului, care era vecin cu el, plina de noroi. "Am sa-i spal masina", s-a gindit popa. Si i-a spalat-o.
A doua zi, cind sa plece in oras, il vede pe vecinul sau, rabinul, sub masina popii taind cu un fierastrau teava de esapament a masinii.
- Pai ce faci, vecine? Eu iti spal masina si tu mi-o distrugi pe a mea?
- Pai ce, a raspuns rabinul, daca tu mi-ai botezat-o, eu sa nu ti-o tai imprejur?
Shop Clopotel.ro
home : Chestii distractive : Spanzuratoarea
Spanzuratoarea
# Numar de greseli ramase: 1
_ EC_ IZI_ _ _ I_
Alege o litera de mai jos:
A
B
C
D
E
F
G
H
I
J
K
L
M
N
O
P
Q
R
S
T
U
V
W
X
Y
Z
Shop Clopotel.ro
Evenimentele zilei
10 februarie 1923
Se stinge din viata fizicianul Wilhelm Conrad Rontgen, descoperitorul razelor X
La 10 februarie 1923 trece in nefiinta fizicianul german Wilhelm Conrad Rontgen, descoperitorul razelor X. Ca profesor al universitatii Würzburg, studiind descarcarile electrice in tuburi vidate, a descoperit in anul 1895 emisia unor radiatii penetrante, pe care le-a numit radiatii X care, dupa moartea sa si in pofida testamentului sau, au fost denumite raze Rontgen. In anul 1901 a fost distins cu Premiul Nobel pentru Fizica. Motivatia juriului Nobel: "ca apreciere pentru serviciile extraordinare oferite prin descoperirea remarcabilelor raze".