Distractie
Horoscopul zilei
Cultura generala
Pluto, ca asezare in harta Sistemului nostru Solar, este pozitionata dupa Neptun, fiind a noua. In cea mai mare a timpului, Pluto este mai departe de Soare decat oricare din cele opt planete ale Sistemului Solar, dar datorita excentricitatii orbitei, timp de 20 de ani din cei 249 cat dureaza miscarea sa de revolutie, Pluto este mai aproape de Soare decat Neptun (a opta planeta a Sistemului Solar).
› vrei mai multBancul zilei
Pe vremeaa lui Ceausescu, un om de la tara cumpara un papagal.Dar, spre dezamagirea sa, papagalul striga toata ziua:"Da-l darcului de Ceausescu, jos cu Ceausescu, moarte tiranului." Venind Ceausescu intr-o vizita de lucru tocmai in satul lor, i se pare ca gospodaria sateanului este mai deosebita si ii face o vizita.Omul, speriat, ascunde papagalul in frigider. Ceausescu, impresionat de gospodaria omului, il lauda.
-Vedeti,tovarasi, cum arata o gospodarie adevarata? Curatenie, mobila frumoasa, televizor, frigider.Dar sa vedem ce are in frigider?
Cand deschide Ceausescu usa frigiderului, iese papagalul zgribulit si striga:
-Traiasca Ceausescu, sa traiasca Ceausescu.
Taranul este felicitat si primeste ordinul muncii clasa intai.
Dupa plecarea oaspetilor, taranul isi intreba papagalul:
-Ce ti-a venit? Cum de ti-ai schimbat parerile politice???
-Ia sa stai si tu nitel la racoare...sa vedem atunci cum vorbesti?
Shop Clopotel.ro
![Leonardo da Vinci - Jane Kent, Isabel Munosz](https://www.libris.ro/img/pozeprod/21247/21246551-1-small-1.jpg)
home : Chestii distractive : Spanzuratoarea
Spanzuratoarea
# Numar de greseli ramase: 1
R_ _ _ _ _ _ _ _ R_ _
Alege o litera de mai jos:
A
B
C
D
E
F
G
H
I
J
K
L
M
N
O
P
Q
R
S
T
U
V
W
X
Y
Z
Shop Clopotel.ro
![Leonardo da Vinci - Jane Kent, Isabel Munosz](https://www.libris.ro/img/pozeprod/21247/21246551-1-small-1.jpg)
Evenimentele zilei
10 februarie 1923
Se stinge din viata fizicianul Wilhelm Conrad Rontgen, descoperitorul razelor X
La 10 februarie 1923 trece in nefiinta fizicianul german Wilhelm Conrad Rontgen, descoperitorul razelor X. Ca profesor al universitatii Würzburg, studiind descarcarile electrice in tuburi vidate, a descoperit in anul 1895 emisia unor radiatii penetrante, pe care le-a numit radiatii X care, dupa moartea sa si in pofida testamentului sau, au fost denumite raze Rontgen. In anul 1901 a fost distins cu Premiul Nobel pentru Fizica. Motivatia juriului Nobel: "ca apreciere pentru serviciile extraordinare oferite prin descoperirea remarcabilelor raze".