Distractie
Horoscopul zilei
Cultura generala
Planeta Mercur NU ofera un mediu propice pentru om. Oricine ar ajunge acolo ar arde instantaneu pe timpul zilei. Pe timpul noptii ar ingheta. Temperaturile pe timpul zilei ajung la 427 de grade Celsius si noaptea la -183 de grade Celsius. Daca planeta ar fi totusi colonizata, din cauza lipsei atmosferei, oamenii ar fi bombardati de meteoriti. Planeta neavand atmosfera nu are nici fenomene meteo. Fotografiile realizate de sonda Messenger au indicat faptul ca la polii planetei Mercur exista apa inghetata ce rezista in aceasta forma pentru ca se afla mereu in intuneric. Gravitatia mult prea mica a acestei planete (aproximativ 38 la suta din cea a Pamantului) ar face ca oamenii sa piarda masa musculara, sa li se micsoreze picioarele si sa li se deregleze inima. Totodata, oamenii ar face osteoporoza, iar calciul din oase ar ajunge in sange, putand duce la constipatie, pietre la rinichi si chiar depresie.
› vrei mai multBancul zilei
tatal lui bula iese din inchisoare si il trimite pe bla dupa carnati.bula, daca te intalnesti cu politia sa ii spui:osolemi cantare, se spala pe picioare, la toamna viitoare.merge bula ia carnati si se intalneste cu politia.-bula unde e taicatu?-osolemi cantare... -bula ce face taicatu?-se spala pe picioare. -bula,te arestam! -la toamna viitoare!
› vrei mai multShop Clopotel.ro
![Figurine surpriza in ou, Eggy Wawa, La Baie](https://noriel.ro/media/catalog/product/n/0/n00006492_193052064929_1_.jpg)
home : Chestii distractive : Spanzuratoarea
Spanzuratoarea
M_ G_ I_ _ I_ _ _ E
Imi pare rau, ai fost spanzurat!!!
Cuvantul era "MAGHIARIZARE"
Joaca din nou.
Shop Clopotel.ro
![Figurine surpriza in ou, Eggy Wawa, La Baie](https://noriel.ro/media/catalog/product/n/0/n00006492_193052064929_1_.jpg)
Evenimentele zilei
10 februarie 1923
Se stinge din viata fizicianul Wilhelm Conrad Rontgen, descoperitorul razelor X
La 10 februarie 1923 trece in nefiinta fizicianul german Wilhelm Conrad Rontgen, descoperitorul razelor X. Ca profesor al universitatii Würzburg, studiind descarcarile electrice in tuburi vidate, a descoperit in anul 1895 emisia unor radiatii penetrante, pe care le-a numit radiatii X care, dupa moartea sa si in pofida testamentului sau, au fost denumite raze Rontgen. In anul 1901 a fost distins cu Premiul Nobel pentru Fizica. Motivatia juriului Nobel: "ca apreciere pentru serviciile extraordinare oferite prin descoperirea remarcabilelor raze".