Distractie
Horoscopul zilei
Cultura generala
Viata femeilor din Grecia era diferita de la un oras la altul in vechime. Ele nu se bucurau de niciun fel de drepturi, neputand nici macar sa dispuna liber de propriile lor bunuri.
› vrei mai multBancul zilei
Un romän vine in vizitä in Germania, se urcä in tren iar in compartiment se intilneste cu un neamt.
Dupä o bunä vreme i-se face romanului foame la care scoate piinea si slänina din geantä, incepind sä mänince....dupä o vreme rusinat ,scoate si-o ceapä la care neamtul il intreabä: ce-i asta?
Romänul:...ceapä
Neamtul:...la noi sint cepele cit pumnul...uite asa....
Romänul rusinat o bagä iinapoi in geantä.....dar dupä 5 min. numai piine cu släninä...cam uscat...scoate un castravete.
Neamtu:....ce-i asta?
Romänul:...castravete ....
Neamtu:... eee...la noi sint castravetii pinä la cot...uite asa...
Romänul rusinat bagä si castravetele in geantä , insä nu dupä multä vreme scoate o rosie (cä numai piine cu släninä ii cam stä in git....)
Neamtu:...dar asta ce este?
Romänul:...rosie...
Neamtu:...la noi sint rosiile cit pumnul....
Romänul deja nervos isi bagä si rosia in geantä, si mänincä slänina numai cu piine..., in final scotind un pepene si uitindu-se repede la neamt.
Neamtu:...dar asta ce este?
Romänul: MAZÄRE, ba...MAZÄRE!!!!!
Shop Clopotel.ro
![Quidditch, o perspectiva istorica - J. K. Rowling, Kennilworthy Whisp](https://www.libris.ro/img/pozeprod/27132/27131517-1-small-1.jpg)
home : Chestii distractive : Spanzuratoarea
Spanzuratoarea
# Numar de greseli ramase: 1
RECHI_ IT_ RIU
Alege o litera de mai jos:
A
B
C
D
E
F
G
H
I
J
K
L
M
N
O
P
Q
R
S
T
U
V
W
X
Y
Z
Shop Clopotel.ro
![Quidditch, o perspectiva istorica - J. K. Rowling, Kennilworthy Whisp](https://www.libris.ro/img/pozeprod/27132/27131517-1-small-1.jpg)
Evenimentele zilei
10 februarie 1923
Se stinge din viata fizicianul Wilhelm Conrad Rontgen, descoperitorul razelor X
La 10 februarie 1923 trece in nefiinta fizicianul german Wilhelm Conrad Rontgen, descoperitorul razelor X. Ca profesor al universitatii Würzburg, studiind descarcarile electrice in tuburi vidate, a descoperit in anul 1895 emisia unor radiatii penetrante, pe care le-a numit radiatii X care, dupa moartea sa si in pofida testamentului sau, au fost denumite raze Rontgen. In anul 1901 a fost distins cu Premiul Nobel pentru Fizica. Motivatia juriului Nobel: "ca apreciere pentru serviciile extraordinare oferite prin descoperirea remarcabilelor raze".