Distractie
Horoscopul zilei
Cultura generala
Stephen Taylor are cea mai lunga limba; aceasta masoara 9,8 cm. In anul 2009, britanicul Stephen Taylor a fost declarat oficial ca fiind omul cu cea mai lunga limba din lume, el fiind masurat la vremea respectiva cu 9,5 centrimetri. Apoi, dupa patru ani, barbatul s-a adresat din nou celor de la Guiness World Records, pentru a-i anunta ca doreste sa-i fie imbunatatit recordul. Conform propriilor masuratori, omologate apoi de expertii Cartii Recordurilor, in tot acest timp limba lui Stephen Taylor a mai crescut cu cativa milimetri, ajungand la 9,8 centimetri.
› vrei mai multBancul zilei
Erau odata 2 extraterestri si inregistrasera de la oameni \\\"Noi doi amandoi, Pentru o lingura de ciorba, Un curcan mare si gras\\\". Si s-au dus pe pamant unde erau 3 case. Bat la prima casa, nimeni! Bat la a2-a nimeni! La a3-a erau FBI, serifi multi alti\\\"murise o batranik\\\", vine un serif: - Stiti voi cine a omorat batrana asta? ei: Noi doi amandoi! Pentru ce? Pentru o lingura de ciorba! Mah ce credeti voi ca sunt?
Un curcan mare si gras!
Shop Clopotel.ro
![Jucarie de plus, Whitehouse Leisure, How to train your dragon Toothless, 40 cm](https://noriel.ro/media/catalog/product/8/4/8410779096548_pl20104t_001_how_to_train_your_dragon_toothless_40_cm.jpg)
home : Chestii distractive : Spanzuratoarea
Spanzuratoarea
# Numar de greseli ramase: 1
_ _ _ _ _ _ _ _ O_ _ U
Alege o litera de mai jos:
A
B
C
D
E
F
G
H
I
J
K
L
M
N
O
P
Q
R
S
T
U
V
W
X
Y
Z
Shop Clopotel.ro
![Jucarie de plus, Whitehouse Leisure, How to train your dragon Toothless, 40 cm](https://noriel.ro/media/catalog/product/8/4/8410779096548_pl20104t_001_how_to_train_your_dragon_toothless_40_cm.jpg)
Evenimentele zilei
10 februarie 1923
Se stinge din viata fizicianul Wilhelm Conrad Rontgen, descoperitorul razelor X
La 10 februarie 1923 trece in nefiinta fizicianul german Wilhelm Conrad Rontgen, descoperitorul razelor X. Ca profesor al universitatii Würzburg, studiind descarcarile electrice in tuburi vidate, a descoperit in anul 1895 emisia unor radiatii penetrante, pe care le-a numit radiatii X care, dupa moartea sa si in pofida testamentului sau, au fost denumite raze Rontgen. In anul 1901 a fost distins cu Premiul Nobel pentru Fizica. Motivatia juriului Nobel: "ca apreciere pentru serviciile extraordinare oferite prin descoperirea remarcabilelor raze".