Distractie
Horoscopul zilei
Cultura generala
Este un mit faptul ca urechelnitele ne intra in urechi, unde penetreaza timpanul si apoi depun oua. E posibil ca de-a lungul timpului unele urechelnite sa fi ajuns in organele auditive ale unor persoane, dar nu mai des decat ar face-o si alte insecte.
› vrei mai multBancul zilei
In SUA, la emisiunea "Vrei sa fii milionar", ajung in etapa finala un roman si un evreu. Se fac pariuri, toti se inghesuie sa parieze pe evreu, in timp ce pentru romanul nostru a pariat doar o singura persoana, probabil un roman din atatia romani care sunt in aceasta tara. Incepe concursul. La final, cei doi au punctaj egal.
In aceasta situatie, prezentatorul pune o intrebare decisiva, evreul nu stie si castiga astfel romanul concursul. Multi oameni au pierdut o gramada de bani in ziua aceea.
Un reporter reuseste sa intre in culise si sa-l prinda pe evreu, adresandu-i o intrebare:
- Cum va simtiti dupa ce ati distrus sansa celorlalti de a castiga bani si mai ales sansa dv. de a cistiga multi bani?
- Ca un afacerist, raspunde evreul zambitor.
- Cum adica?
- Ghici cine a pariat pe roman?
Shop Clopotel.ro
![Carte Editura Arthur, Peppa Pig: Eu si tata, Nelville Astley si Mark Baker](https://noriel.ro/media/catalog/product/t/w/tw208_001w_carte_editura_arthur_peppa_pig_eu_si_tata_nelville_astley_si_mark_baker.jpg)
home : Chestii distractive : Spanzuratoarea
Spanzuratoarea
# Numar de greseli ramase: 1
RE_ _ I_ IT_ RIU
Alege o litera de mai jos:
A
B
C
D
E
F
G
H
I
J
K
L
M
N
O
P
Q
R
S
T
U
V
W
X
Y
Z
Shop Clopotel.ro
![Carte Editura Arthur, Peppa Pig: Eu si tata, Nelville Astley si Mark Baker](https://noriel.ro/media/catalog/product/t/w/tw208_001w_carte_editura_arthur_peppa_pig_eu_si_tata_nelville_astley_si_mark_baker.jpg)
Evenimentele zilei
10 februarie 1923
Se stinge din viata fizicianul Wilhelm Conrad Rontgen, descoperitorul razelor X
La 10 februarie 1923 trece in nefiinta fizicianul german Wilhelm Conrad Rontgen, descoperitorul razelor X. Ca profesor al universitatii Würzburg, studiind descarcarile electrice in tuburi vidate, a descoperit in anul 1895 emisia unor radiatii penetrante, pe care le-a numit radiatii X care, dupa moartea sa si in pofida testamentului sau, au fost denumite raze Rontgen. In anul 1901 a fost distins cu Premiul Nobel pentru Fizica. Motivatia juriului Nobel: "ca apreciere pentru serviciile extraordinare oferite prin descoperirea remarcabilelor raze".