Distractie
Horoscopul zilei
Cultura generala
William Hanna si Joseph Barber au creat Tom si Jerry in 1939. Cei doi animatori au creat de-a lungul carierei lor 114 episoade Tom si Jerry, episoade cu care au castigat de sapte ori premiul Oscar.
› vrei mai multBancul zilei
La ora de psihologie profesorul le arata elevilor cele trei stari: de calmare, iritare si enervare. Scoate un celular formeaza un numar si zice:
Alo, Gica este acasa?
Nu este nici un Gica lanr. acesta de telefon - cu calm
Acesta a fost starea de calm.
Mai suna o data la acelasi numar si zice:
Alo, gica este acasa?
Domnule, v-am mai spus nu este nici un gica la acest nr. de telefon - starea de iritare.
Acesta a fost starea de iritare.
Si ultima stare cea de enervare:
Mai suna inca o data la acelasi numar si zice:
Alo, Gica este acasa?
Ma tu n-auzi ca nu este nici un GiCA aici - starea de enervare.
Acesta a fost starea de enervare.
Dupa aceste, Bula vine din ultima banca vine la profesor ii iai telefonul din mana si formeaza la numarul la care a fosrmat si profu de trei ori si zice:
Alo, Sunt Gica , m-a cautat cineva?
Shop Clopotel.ro
![Papusa Tina in tinuta sportiva, Dollz n More, Roz, 45 cm](https://noriel.ro/media/catalog/product/8/6/8680863026243_s00040051_papusa_tina_in_tinuta_sportiva_dollz_and_more_roz_1__1_1.jpg)
home : Chestii distractive : Spanzuratoarea
Spanzuratoarea
# Numar de greseli ramase: 1
_ ALIDITATEA
Alege o litera de mai jos:
A
B
C
D
E
F
G
H
I
J
K
L
M
N
O
P
Q
R
S
T
U
V
W
X
Y
Z
Shop Clopotel.ro
![Papusa Tina in tinuta sportiva, Dollz n More, Roz, 45 cm](https://noriel.ro/media/catalog/product/8/6/8680863026243_s00040051_papusa_tina_in_tinuta_sportiva_dollz_and_more_roz_1__1_1.jpg)
Evenimentele zilei
10 februarie 1923
Se stinge din viata fizicianul Wilhelm Conrad Rontgen, descoperitorul razelor X
La 10 februarie 1923 trece in nefiinta fizicianul german Wilhelm Conrad Rontgen, descoperitorul razelor X. Ca profesor al universitatii Würzburg, studiind descarcarile electrice in tuburi vidate, a descoperit in anul 1895 emisia unor radiatii penetrante, pe care le-a numit radiatii X care, dupa moartea sa si in pofida testamentului sau, au fost denumite raze Rontgen. In anul 1901 a fost distins cu Premiul Nobel pentru Fizica. Motivatia juriului Nobel: "ca apreciere pentru serviciile extraordinare oferite prin descoperirea remarcabilelor raze".