Distractie
Horoscopul zilei
Cultura generala
Melcii africani uriasi reprezinta cea mai mare specie de melci de pe planeta, avand cochilii ce pot creste pana la 30 de centimetri in lungime si 15 centimetri in diametru. Apetitul lor insatiabil pentru orice tip de plante si fructe ii transforma pe melcii uriasi in daunatori redutabili ai teritoriului in care se afla. Nu se dau in laturi de la a consuma nici macar tencuiala si vopseaua de pe peretii cladirilor.
› vrei mai multBancul zilei
Un elev se duce la cantina si singurul loc liber este langa un profesor .Neavand ce face se aseaza acolo. Profesorul spune:
-Porcul porumbelului nu-i este prieten.
Studentul zice:
-Bine atunci eu am zburat.
Fiind nervos,profesorul la examen ii pune cele mai grele intrebari dar studentul raspunde la toate .In cele din urma profeorul il intreaba:
-Vezi pe drum un sac de minte si unul d ebani .Pe care il iei?
-Pe cel cu bani.
-Eu l-as lua pe cel cu minte.
-Fiecare cu ce-i trebuie.
- profesorul enervanduse ii scrie pe lucrare bou.
Studentul se duce si il intreaba:
-Domnule profesor v-ati semnat dar nu ati trecut nota.
Shop Clopotel.ro
![Set figurina surpriza si revista, Superzings, Nr. 2 S5](https://noriel.ro/media/catalog/product/n/0/n00008028_9772956280287_set_figurina_surpriza_si_revista_superzings_nr._2_s5_1_.jpg)
home : Chestii distractive : Spanzuratoarea
Spanzuratoarea
# Numar de greseli ramase: 1
_ AGH_ AR_ ZARE
Alege o litera de mai jos:
A
B
C
D
E
F
G
H
I
J
K
L
M
N
O
P
Q
R
S
T
U
V
W
X
Y
Z
Shop Clopotel.ro
![Set figurina surpriza si revista, Superzings, Nr. 2 S5](https://noriel.ro/media/catalog/product/n/0/n00008028_9772956280287_set_figurina_surpriza_si_revista_superzings_nr._2_s5_1_.jpg)
Evenimentele zilei
10 februarie 1923
Se stinge din viata fizicianul Wilhelm Conrad Rontgen, descoperitorul razelor X
La 10 februarie 1923 trece in nefiinta fizicianul german Wilhelm Conrad Rontgen, descoperitorul razelor X. Ca profesor al universitatii Würzburg, studiind descarcarile electrice in tuburi vidate, a descoperit in anul 1895 emisia unor radiatii penetrante, pe care le-a numit radiatii X care, dupa moartea sa si in pofida testamentului sau, au fost denumite raze Rontgen. In anul 1901 a fost distins cu Premiul Nobel pentru Fizica. Motivatia juriului Nobel: "ca apreciere pentru serviciile extraordinare oferite prin descoperirea remarcabilelor raze".