Distractie

Horoscopul zilei

Sagetator
(22 Noiembrie - 20 Decembrie)


Sanatate
Bani
Dragoste

› vrei zodia ta

Cultura generala

Stiati ca cel mai vechi ou din lume se gaseste intr-un muzeu din New-York si este un ou de dinozaur care are 120 000 000 de ani?

› vrei mai mult

Bancul zilei

O camiluta catre camila mama:
Auzi, mama, de ce avem noi copitele
astea asa ciudate?
Puiule, atunci cand mergem prin desert
copitele astea ne
ajuta sa nu ne afundam in nisip.
-Aha... Mami, da' de ce avem genele
astea asa lungi?
-Pai atunci cand mergem prin desert,
genele ne apara ochii
de nisipul purtat de vant.
-Aha... Da cocoasele, chestiile astea
din spate, la ce ne folosesc?
-Cocoasele ne ajuta sa acumulam apa, ca
in timpul lungilor
noastre drumuri in desert sa rezistam fara apa
perioade indelungate.
-Bine, mama. Auzi, te-as mai intreba ceva:
daca sprincenele ne apara ochii de nisipul desertului,
copitele nu ne lasa sa ajuta sa rezistam in
desert perioade lungi de timp fara apa, noi ce
mama dracului cautam in
gradina zoologica de la Baneasa?

› vrei mai mult

Shop Clopotel.ro

Fotoliu Puf Bean Bag tip Chill XL Jungle Night
395 RON

› vezi produse din shop

home : Chestii distractive : Spanzuratoarea

Spanzuratoarea


Wrong: 6 out of 6

TR_ _ C_ IAT


Imi pare rau, ai fost spanzurat!!!

Cuvantul era "TRUNCHIAT"

Joaca din nou.

Chestii distractive

Evenimentele zilei

1 septembrie 1804
Este descoperit unul dintre cei mai mari asteroizi din Centura Principala

La 1 septembrie 1804, Juno, unul dintre cei mai mari asteroizi din Centura Principala, este descoperit de astronomul german, Karl Ludwig Harding. Centura principala se afla in Sistemul Solar intre orbitele lui Jupiter si Marte. Este formata din milioane de corpuri ceresti, care pot fi impartite in trei tipuri: carbonat (tip C), silicat (tip S) si metalic (tip M). In prezent exista cinci mari corpuri ceresti: Pallas, Vesta, Cigia, Juno si cel mai mare corp ceresc: Ceres, care este clasificata ca o planeta pitica cu un diametru de 950 de kilometri. Aceste cinci corpuri ceresti reprezinta mai mult de jumatate din masa centurii principale, echivalent cu doar 4% din masa lunii (0,06% din masa pamantului). Descopera mai multe informatii despre asteroizi in sectiunea Eciclopedia din site-ul clopotel.ro

› vrei mai mult