Distractie
Horoscopul zilei
Cultura generala
Doar una dintre cele sapte minuni ale lumii inca mai exista: Marea Piramida de pe platoul Giza.
› vrei mai multBancul zilei
Un oltean miliardar in dolari, intra intr-o banca din New York si cere un imprumut de 5.000 de dolari.
Functionarul ii spune ca banca cere anumite garantii pentru a-i putea da imprumutul.
Olteanul scoate din buzunar cheile si actele de la un Ferrari.
-Masina e parcata afara, zice olteanul!
Functionarul accepta masina ca garantie si trimite pe cineva sa o parcheze in parcarea bancii.
Olteanul isi ia banii si pleaca, lasind pe toti cu gura cascata.
- Cum sa lasi masina de 250.000 de dolari gaj, pentru 5.000 de dolari, se intrebau toti!
Dupa 2 saptamini se intoarce olteanul la banca cu cei 5.000 de dolari si mai plateste o dobinda de 15.41 centi.
Functionarul curios il intreaba:
-Cum se poate ca un miliardar ca dumneata sa iei un imprumut de 5.000 $ si sa mai platesti si dobinda la ei 15$ si 41 de centi? Olteanul calm ii raspunde:
-Unde mai gasesti in New York loc de parcare pentru doua saptamanai, sa coste 15, si 41 de centi si sa mai gasesti si masina intacta la intoarcere?
Shop Clopotel.ro
![Set instrumente de scris, cu agenda, Mickey, 7 buc](https://noriel.ro/media/catalog/product/t/0/t00044336_8681425443362_set_instrumente_de_scris_cu_agenda_mickey_7_buc_1_.jpg)
home : Chestii distractive : Spanzuratoarea
Spanzuratoarea
# Numar de greseli ramase: 1
M_ GHI_ RIZ_ R_
Alege o litera de mai jos:
A
B
C
D
E
F
G
H
I
J
K
L
M
N
O
P
Q
R
S
T
U
V
W
X
Y
Z
Shop Clopotel.ro
![Set instrumente de scris, cu agenda, Mickey, 7 buc](https://noriel.ro/media/catalog/product/t/0/t00044336_8681425443362_set_instrumente_de_scris_cu_agenda_mickey_7_buc_1_.jpg)
Evenimentele zilei
10 februarie 1923
Se stinge din viata fizicianul Wilhelm Conrad Rontgen, descoperitorul razelor X
La 10 februarie 1923 trece in nefiinta fizicianul german Wilhelm Conrad Rontgen, descoperitorul razelor X. Ca profesor al universitatii Würzburg, studiind descarcarile electrice in tuburi vidate, a descoperit in anul 1895 emisia unor radiatii penetrante, pe care le-a numit radiatii X care, dupa moartea sa si in pofida testamentului sau, au fost denumite raze Rontgen. In anul 1901 a fost distins cu Premiul Nobel pentru Fizica. Motivatia juriului Nobel: "ca apreciere pentru serviciile extraordinare oferite prin descoperirea remarcabilelor raze".