Distractie
Horoscopul zilei
Cultura generala
Argumente pentru care Pluto nu mai este considerata planeta sunt: 1. Este mult mai mica (avand masa chiar de cinci ori mai mica decat Luna); 2. Orbita lui Pluto intersecteaza orbita planetei Neptun (pentru o perioada de 20 de ani din cei aproximativ 248 de ani cat dureaza miscarea sa de revolutie). Nicio alta planeta nu intersecteaza orbita altei planete. Doar cometele si asteroizii fac acest lucru); 3. Nu a curatat spatiul cosmic din vecinatatea orbitei sale, adica se intalneste in mod regulat cu asteroizi aflati in apropierea orbitei sale.
› vrei mai multBancul zilei
La facerea lumii, Dumnezeu, ca sa-i ajute pe oameni sa prospere, a hotarat sa dea cate doua virturti fiecarei natii.
Astfel:
- elvetienii sunt ordonati si respectuosi,
- nemtii - disciplinati si rationali,
- englezii - perseverenti si studiosi,
- japonezii - muncitori si rabdatori,
- ungurii - hotarati si buni meseriasi,
- francezii - culti si rafinati,
- spaniolii - veseli si ospitalieri.
La romani, i-a spus ingerului consilier ca romanii vor fi inteligenti, cinstiti si buni politicieni.
Dupa ce a publicat hotararea in "Monitorul celest",ingerul a remarcat faptul ca romanii au trei virtuti, spre deosebire de toti ceilalti, care au numai doua si l-a intrebat pe Dumnezeudaca astfel nu ar depasi celelalte natii.
- Asa e, a spus Dumnezeu. Sa revenim cu o Ordonanta de Urgenta, pentru ca virtutile nu se mai pot lua inapoi, in care
spunem ca nimeni nu va putea folosi mai mult de doua in acelasi timp.
Se explica astfel de ce romanii,
care sunt inteligenti si cinstiti nu fac politica,
cei cinstiti si care fac politica nu sunt inteligenti,
iar cei care fac politica si sunt inteligenti nu sunt cinstiti.
Shop Clopotel.ro
home : Chestii distractive : Spanzuratoarea
Spanzuratoarea
# Numar de greseli ramase: 1
R_ CHI_ ITORI_
Alege o litera de mai jos:
A
B
C
D
E
F
G
H
I
J
K
L
M
N
O
P
Q
R
S
T
U
V
W
X
Y
Z
Shop Clopotel.ro
Evenimentele zilei
10 februarie 1923
Se stinge din viata fizicianul Wilhelm Conrad Rontgen, descoperitorul razelor X
La 10 februarie 1923 trece in nefiinta fizicianul german Wilhelm Conrad Rontgen, descoperitorul razelor X. Ca profesor al universitatii Würzburg, studiind descarcarile electrice in tuburi vidate, a descoperit in anul 1895 emisia unor radiatii penetrante, pe care le-a numit radiatii X care, dupa moartea sa si in pofida testamentului sau, au fost denumite raze Rontgen. In anul 1901 a fost distins cu Premiul Nobel pentru Fizica. Motivatia juriului Nobel: "ca apreciere pentru serviciile extraordinare oferite prin descoperirea remarcabilelor raze".