Distractie
Horoscopul zilei
Cultura generala
Batalia de la Waterloo s-a dovedit a fi batalia cruciala care a decis soarta lui Bonaparte si a imperiului sau. Astfel, prin batalia din 18 iunie 1815 se pune capat seriei de razboaie revolutionare si napoleoniene care cuprinsesera Europa; in acelasi timp, ea reprezinta sfarsitul primului Imperiu Francez si al carierei lui Napoleon. De asemenea, desi invingatorii nu aveau cum sa stie acest lucru la momentul respectiv, batalia pe care tocmai o castigasera avea sa fie ultima mare batalie a secolului al XIX-lea, dupa ea instaurandu-se pacea europeana generala care avea sa dureze (cu exceptia razboaielor locale, din Europa de Est) pana la izbucnirea Primului Razboi Mondial.
› vrei mai multBancul zilei
O pereche aveau un ciine tare rau. Intr-o zi barbatul decide sa se debaraseze de catel. Il ia, il baga in masina il duce la citiva metri distanta si se intoarce acasa, peste o ora se trezeste cu catelul la usa. A doua zi il ia, il baga in masina si duce la citeva strazi departare, apoi se ntoarce acasa, pestec 2 ore apare si ciinele la usa.
A treia zi, il ia, il baga in masina si face turul orasului, o ia pe o strada, pe alta pina gaseste unde sa-l lase. Peste citeva ore suna telefonul casei.
Ridica sotia:
-Alo?
-Draga mea, catelul a ajuns acasa?
- A ajuns.
-Cheama-l la telefon ca m-am ratacit......
Shop Clopotel.ro
![Manual pentru supereroi partea 1: Manualul - Elias Vahlund, Agnes Vahlund](https://www.libris.ro/img/pozeprod/38244/38243380-1-small-1.jpg)
home : Chestii distractive : Spanzuratoarea
Spanzuratoarea
MAGHIA_ IZA_ E
Imi pare rau, ai fost spanzurat!!!
Cuvantul era "MAGHIARIZARE"
Joaca din nou.
Shop Clopotel.ro
![Manual pentru supereroi partea 1: Manualul - Elias Vahlund, Agnes Vahlund](https://www.libris.ro/img/pozeprod/38244/38243380-1-small-1.jpg)
Evenimentele zilei
10 februarie 1923
Se stinge din viata fizicianul Wilhelm Conrad Rontgen, descoperitorul razelor X
La 10 februarie 1923 trece in nefiinta fizicianul german Wilhelm Conrad Rontgen, descoperitorul razelor X. Ca profesor al universitatii Würzburg, studiind descarcarile electrice in tuburi vidate, a descoperit in anul 1895 emisia unor radiatii penetrante, pe care le-a numit radiatii X care, dupa moartea sa si in pofida testamentului sau, au fost denumite raze Rontgen. In anul 1901 a fost distins cu Premiul Nobel pentru Fizica. Motivatia juriului Nobel: "ca apreciere pentru serviciile extraordinare oferite prin descoperirea remarcabilelor raze".