Intorcandu-se de la coasa cu caruta plina, Vasile isi mana de zor calul "ajutat" de bici.

La un moment dat, satul de atata cotonogeala, calul se opreste in drum , se intoarce catre Vasile si, cu o privire plina de expresivitate, ii spune:

"Mai Vasile, da-o ma-n colo de treaba! Dai in mine ca intr-o vita. Nu te gandesti ca sunt si eu din carne, ca simt fiecare lovitura si sufar enorm."

Auzindu-si calul vorbind, ingrozit, Vasile arunca haturile din maini si o rupse la fuga peste fanete livid la fata. Credinciosul lui caine ii urma indeaproape.

La un moment dat, obosit, Vasile se opri si se aseza pe o piatra. La scurt timp sosi si cainele care, gafaind, ii spuse:

"Ba Vasile, sa fiu al dracului , ce m-a speriat calul ala cand a inceput sa vorbeasca!