La 8 noiembrie 1887 Emile Berliner patenteaza gramofonul. Acesta isi publica inventia si prezinta un disc de sticla cu durata de cca. 4 minute. Cu toate acestea, inca era imposibila producerea in masa a discurilor de zinc, totul aflandu-se in stadiu experimental. Mai tarziu reuseste sa   creeze gramofonul ce folosea discuri orizontale de ebonita cu riluri, mult mai fiabile si mai usor de întretinut fiind de altfel considerat unul dintre cele mai performante aparate de înregistrare si redare a sunetului la vremea aceea.