Distractie
Horoscopul zilei
Cultura generala
Busola indica doar polii magnetici, nu si cei geografici. Nordul geografic este punctul cel mai nordic al Pamantului si e stabilit in urma miscarii de rotatie a Pamantului fiind plasat pe axa de rotatie (Polul Nord). Din acest motiv Nordul geografic e stabil in timp. Nordul magnetic (cel indicat de busola) e stabilit in functie de magnetismul Pamantului (liniile campului magnetic care converg) si nu este stabil in timp; de asemenea, Nordul magnetic NU se afla intr-o pozitie precisa. Polul Nord magnetic se afla la o distanta de aproximativ 1.600 de km mai la sud de cel geografic, in nordul Canadei (Golful Hudson) si se aproximeaza ca s-a miscat mai mult de 1.000 de km catre Siberia, potrivit Universitatii Oregon State. Declinatia se micsoreaza cu aproape 1 grad, la fiecare 7 ani.
› vrei mai multBancul zilei
Gigel si Gostel se plimba cu avionul cu elice.Stau in spatele pilotului.
Costel intreaba:
-la ce buna e elicea aia ca pa mine ma enerveaza?
-Ba Costele esti prost?spuse Gigel,ala e ventilatoru ca nu vezi ca de cand sa oprit pilotu e transpirat tot?
Shop Clopotel.ro
![Ghid pentru fete si baieti la varsta (pre)adolescentei de strategii eficiente in viata de zi cu zi - Carrie Lewis, Megan Lewis, Amelia Lewis](https://www.libris.ro/img/pozeprod/39622/39621190-1-small-1.jpg)
home : Chestii distractive : Spanzuratoarea
Spanzuratoarea
# Numar de greseli ramase: 1
_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
Alege o litera de mai jos:
A
B
C
D
E
F
G
H
I
J
K
L
M
N
O
P
Q
R
S
T
U
V
W
X
Y
Z
Shop Clopotel.ro
![Ghid pentru fete si baieti la varsta (pre)adolescentei de strategii eficiente in viata de zi cu zi - Carrie Lewis, Megan Lewis, Amelia Lewis](https://www.libris.ro/img/pozeprod/39622/39621190-1-small-1.jpg)
Evenimentele zilei
10 februarie 1923
Se stinge din viata fizicianul Wilhelm Conrad Rontgen, descoperitorul razelor X
La 10 februarie 1923 trece in nefiinta fizicianul german Wilhelm Conrad Rontgen, descoperitorul razelor X. Ca profesor al universitatii Würzburg, studiind descarcarile electrice in tuburi vidate, a descoperit in anul 1895 emisia unor radiatii penetrante, pe care le-a numit radiatii X care, dupa moartea sa si in pofida testamentului sau, au fost denumite raze Rontgen. In anul 1901 a fost distins cu Premiul Nobel pentru Fizica. Motivatia juriului Nobel: "ca apreciere pentru serviciile extraordinare oferite prin descoperirea remarcabilelor raze".