Distractie
Horoscopul zilei
Cultura generala
Cenusareasa este un basm popular ce intrupeaza elementul de mit al opresiunii nedrepte urmata de triumf si rasplata. Se cunosc mii de variante ale basmului in toata lumea. Cele mai populare variante sunt scrise de Fratii Grimm si Charles Perrault.
› vrei mai multBancul zilei
Se naste Bula ...La prima lui aniversare, cand implinea un an il intreaba parintii:"Bula ..ce vrei cadou de ziua ta?". La care Bula "doua mingi de ping-pong". Ii cumpara astia 2 mingi de ping-pong. La aniversarea de 2 ani "Bula..ce vrei de ziua ta?"..."Doua mingi de ping-pong"...La aniversarea de 3 ani la fel ...la aia de 18 ani la fel...la aia de 40 de ani la fel. Ajunge Bula la 70 de ani...tatasu` tot uscat ... stafidit.. il intreaba "Bula ce vrei de ziua ta?" "Doua mingi de ping-pong". La aniversarea de 80 de ani Bula era pe patu` de moarte. Tatasu` "Mah Bula nu te mai intreb c e vrei de ziua ta ca stiu ca vrei 2 mingi de ping-pong. Da` zi-mi si mie de ce la fiecare aniversare ai vrut 2 mingi de ping-pong?". La care Bula ..."Da-mi mingile si iti spun". Ii aduce asta mingile..."Pai stai sa-ti spun. La fiecare aniversare am vrut 2 mingi de ping-pong pentru ca ... ca...."....si a murit ..:)))
› vrei mai multShop Clopotel.ro
![Set 2 figurine Disney, Mickey Mouse, 38762](https://noriel.ro/media/catalog/product/8/8/886144387623_set_2_figurine_disney_mickey_mouse_38762.jpg)
home : Chestii distractive : Spanzuratoarea
Spanzuratoarea
_ AGH_ AR_ _ ARE
Imi pare rau, ai fost spanzurat!!!
Cuvantul era "MAGHIARIZARE"
Joaca din nou.
Shop Clopotel.ro
![Set 2 figurine Disney, Mickey Mouse, 38762](https://noriel.ro/media/catalog/product/8/8/886144387623_set_2_figurine_disney_mickey_mouse_38762.jpg)
Evenimentele zilei
10 februarie 1923
Se stinge din viata fizicianul Wilhelm Conrad Rontgen, descoperitorul razelor X
La 10 februarie 1923 trece in nefiinta fizicianul german Wilhelm Conrad Rontgen, descoperitorul razelor X. Ca profesor al universitatii Würzburg, studiind descarcarile electrice in tuburi vidate, a descoperit in anul 1895 emisia unor radiatii penetrante, pe care le-a numit radiatii X care, dupa moartea sa si in pofida testamentului sau, au fost denumite raze Rontgen. In anul 1901 a fost distins cu Premiul Nobel pentru Fizica. Motivatia juriului Nobel: "ca apreciere pentru serviciile extraordinare oferite prin descoperirea remarcabilelor raze".