Distractie
Horoscopul zilei
Cultura generala
O girafa se poate curata in ureche cu limba ei lunga de 53 de cm.
› vrei mai multBancul zilei
Merge ursul prin padure. Pe brat purta un manuscris.Se intilneste la un moment dat cu vulpea.
Vulpea:
- Servus, ursule.
- Buna.
- Da' ce ai tu acolo, pe brat?
- Ia uite, o lista cu cei pe care trbuie sa-i rup.
- Aoleo, ursule, ma aflu si eu pe acolo ?
Se uita ursu' ce se uita si zice:
- Ai ghinion, trebe sa te rup.
- Aoleo, ursule, lasa-ma sa-mi mai vad o data puisorii, uite, iti promit ca vin inapoi.
O lasa ursul sa plece. Merge vulpea, isi pupa puii, vine inapoi si o rupe ursul.
Mai merge ursul ce merge si se intilneste cu lupul.
Lupul:
- Servus, ursule.
- Buna.
- Da' ce ai tu acolo?
- Lista cu cei pe care trbuie sa-i rup.
- Si is si eu pe acolo?
Se uita ursu' ce se uita si zice:
- Ai pus-o lupule, trebuie sa te rup.
- Aoleo, ursule, lasa-ma sa-mi mai vad o data puii si vin inapoi.
Merge lupul, isi pupa puii, vine inapoi si il rupe ursul.
Mai merge un pic ursul si ii iese in fata iepurasul.
- Ziua buna, nea' Ursu'.
- Asa sa fie, iepurasule.
- Ce ai tu acolo?
- Lista cu cei pe care trebuie sa-i rup.
- E si numele meu pe acolo?
- Mai, iepurasule, este.
Da' il ia iepurasul pe urs asa mai prieteneste si zice:
- Si nu am putea rezolva cumva sa scap?
- Ba da. Si scoate ursul o radiera si sterge numele iepurasului.
Shop Clopotel.ro
![Pingu Pinguinul merge la gradinita - Madalina Druga](https://www.libris.ro/img/pozeprod/34457/34456233-1-small-1.jpg)
home : Chestii distractive : Spanzuratoarea
Spanzuratoarea
# Numar de greseli ramase: 1
MAGH_ AR_ ZARE
Alege o litera de mai jos:
A
B
C
D
E
F
G
H
I
J
K
L
M
N
O
P
Q
R
S
T
U
V
W
X
Y
Z
Shop Clopotel.ro
![Pingu Pinguinul merge la gradinita - Madalina Druga](https://www.libris.ro/img/pozeprod/34457/34456233-1-small-1.jpg)
Evenimentele zilei
10 februarie 1923
Se stinge din viata fizicianul Wilhelm Conrad Rontgen, descoperitorul razelor X
La 10 februarie 1923 trece in nefiinta fizicianul german Wilhelm Conrad Rontgen, descoperitorul razelor X. Ca profesor al universitatii Würzburg, studiind descarcarile electrice in tuburi vidate, a descoperit in anul 1895 emisia unor radiatii penetrante, pe care le-a numit radiatii X care, dupa moartea sa si in pofida testamentului sau, au fost denumite raze Rontgen. In anul 1901 a fost distins cu Premiul Nobel pentru Fizica. Motivatia juriului Nobel: "ca apreciere pentru serviciile extraordinare oferite prin descoperirea remarcabilelor raze".