Distractie
Horoscopul zilei
Cultura generala
Un asteroid este un corp ceresc ce depaseste diametrul de 10 metri fiind mai mare decat un meteorit. Asteroidul se mai numeste si planetoid pentru ca este considerat ca fiind o planeta foarte mica ce orbiteaza in jurul Soarelui. Cei mai multi asteroizi ii gasim intre orbitele planetelor Marte si Jupiter, unde s-a estimat existenta a peste 750.000 asteroizi mai mari de 1 km, precum si a milioane de asteroizi mai mici.
› vrei mai multBancul zilei
Reprezentantii mai multor natiuni se intalnesc intr-un restaurant. Toti au cerut cate un pahar de vin, dar cand au adus vinul, in fiecare pahar era o musca. Suedezul a cerut alt vin in acelasi pahar. Englezul - vin nou in pahar nou. Finlandezul a scos musca si a baut vinul. Rusul a baut vinul cu tot cu musca. Chinezul a mancat musca, dar nu a baut vinul. Evreul a prins musca si a vandut-o chinezului. Romanul a baut trei sferturi de pahar si a cerut sa-i fie schimbat. Norvegianul a prins musca si s-a dus la pescuit. Irlandezul a maruntit musca si i-a trimis paharul englezului. Americanul a inceput proces impotriva restaurantutlui si a cerut 5 milioane de dolari daune morale. Scotianul a prins musca de gat si a zis: - Chiar acum sa scuipi tot ce ai baut!
› vrei mai multShop Clopotel.ro
![Dosar Plastic cu Clip Leitz Magic, Albastru Deschis](https://elefant.vteximg.com.br/arquivos/ids/3371644-350-350/image-73fe8cab11844dfdb859cabdb45e4544.jpg?v=637848285419730000)
home : Chestii distractive : Spanzuratoarea
Spanzuratoarea
RE_ _ I_ ITORIU
Imi pare rau, ai fost spanzurat!!!
Cuvantul era "RECHIZITORIU"
Joaca din nou.
Shop Clopotel.ro
![Dosar Plastic cu Clip Leitz Magic, Albastru Deschis](https://elefant.vteximg.com.br/arquivos/ids/3371644-350-350/image-73fe8cab11844dfdb859cabdb45e4544.jpg?v=637848285419730000)
Evenimentele zilei
10 februarie 1923
Se stinge din viata fizicianul Wilhelm Conrad Rontgen, descoperitorul razelor X
La 10 februarie 1923 trece in nefiinta fizicianul german Wilhelm Conrad Rontgen, descoperitorul razelor X. Ca profesor al universitatii Würzburg, studiind descarcarile electrice in tuburi vidate, a descoperit in anul 1895 emisia unor radiatii penetrante, pe care le-a numit radiatii X care, dupa moartea sa si in pofida testamentului sau, au fost denumite raze Rontgen. In anul 1901 a fost distins cu Premiul Nobel pentru Fizica. Motivatia juriului Nobel: "ca apreciere pentru serviciile extraordinare oferite prin descoperirea remarcabilelor raze".