Distractie
Horoscopul zilei
Cultura generala
Salamandra uriasa - cel mai mare batracian din lume care traieste doar in China si pe marea insula japoneza Nipponx, in paraie reci de munte. Este un animal greoi, cu capul lat si turtit, ajungand pana la 159 cm lungime, din care coada ocupa cinci cincimi. Aceasta broasca uriasa se hraneste cu pesti batracieni, insecte acvatice. Sursa: Enciclopedia de Biologie - Editura All
› vrei mai multBancul zilei
Intorcandu-se de la coasa cu caruta plina, Vasile isi mana de zor calul "ajutat" de bici. La un moment dat, satul de atata cotonogeala, calul se opreste in drum , se intoarce catre Vasile si, cu o privire plina de expresivitate, ii spune: "Mai Vasile, da-o ma-n colo de treaba! Dai in mine ca intr-o vita. Nu te gandesti ca sunt si eu din carne, ca simt fiecare lovitura si sufar enorm." Auzindu-si calul vorbind, ingrozit, Vasile arunca haturile din maini si o rupse la fuga peste fanete livid la fata. Credinciosul lui caine ii urma indeaproape. La un moment dat, obosit, Vasile se opri si se aseza pe o piatra. La scurt timp sosi si cainele care, gafaind, ii spuse: "Ba Vasile, sa fiu al dracului , ce m-a speriat calul ala cand a inceput sa vorbeasca!
› vrei mai multShop Clopotel.ro
![Set de constructie, Mega Bloks, Pokemon Dragonite, HKT25](https://noriel.ro/media/catalog/product/t/0/t000hkt25_0194735107919_set_de_constructie_mega_bloks_pokemon_charizard_hkt25.jpg)
home : Chestii distractive : Spanzuratoarea
Spanzuratoarea
# Numar de greseli ramase: 1
_ _ C_ I_ IT_ _ IU
Alege o litera de mai jos:
A
B
C
D
E
F
G
H
I
J
K
L
M
N
O
P
Q
R
S
T
U
V
W
X
Y
Z
Shop Clopotel.ro
![Set de constructie, Mega Bloks, Pokemon Dragonite, HKT25](https://noriel.ro/media/catalog/product/t/0/t000hkt25_0194735107919_set_de_constructie_mega_bloks_pokemon_charizard_hkt25.jpg)
Evenimentele zilei
10 februarie 1923
Se stinge din viata fizicianul Wilhelm Conrad Rontgen, descoperitorul razelor X
La 10 februarie 1923 trece in nefiinta fizicianul german Wilhelm Conrad Rontgen, descoperitorul razelor X. Ca profesor al universitatii Würzburg, studiind descarcarile electrice in tuburi vidate, a descoperit in anul 1895 emisia unor radiatii penetrante, pe care le-a numit radiatii X care, dupa moartea sa si in pofida testamentului sau, au fost denumite raze Rontgen. In anul 1901 a fost distins cu Premiul Nobel pentru Fizica. Motivatia juriului Nobel: "ca apreciere pentru serviciile extraordinare oferite prin descoperirea remarcabilelor raze".