Distractie
Horoscopul zilei
Cultura generala
Conform unei legende din secolul 19, Adevarul si Minciuna se intalnesc intr-o zi. Minciuna ii spune Adevarului: ''Astazi este o zi minunata!'', Adevarul se uita pe cer si constata ca ziua chiar era minunata. Ei petrec ceva timp impreuna, ca mai apoi sa ajunga la o fantana. Minciuna ii spune adevarului: ''Apa este foarte buna, hai sa facem o baie impreuna''. Adevarul, din nou suspect, verifica apa si descopera intradevar ca aceasta este foarte buna. Se dezbraca amandoi si incep sa faca baie. Deodata, Minciuna iese afara din apa, se imbraca cu hainele Adevarului si fuge. Furios, Adevarul iese afara din fantana si merge sa caute Minciuna pentru a-si recupera hainele. Oamenii, vazand Adevarul gol-golut, isi muta privirea cu ura si dispret. Dupa un timp, bietul Adevar se intoarce in fantana si dispare pe vecie, ascunzandu-si rusinea. De atunci, Minciuna face incojurul lumii, imbracat ca Adevarul, satisfacand nevoia societatii, pentru ca, oamenii, in orice caz, nu doresc sa vada Adevarul gol-golut.
› vrei mai multBancul zilei
Era o baba . Ea vindea cu 1 $ ouale, dar era un om care lasa banii dar nu lua oul...Tot asa timp de 2 saptamani...dar dupa doua baba se ascunde sub masa si omul iar lasa banii pe 10 oua si aproape cand sa plece iesi baba de sub masa si il intreba -ce faci ma aici -pai uite iti las bani dar nu-ti iau ouale - stiu! dar nu e asta problema,problema e ca azi ouale sunt 2 $
› vrei mai multShop Clopotel.ro
home : Chestii distractive : Spanzuratoarea
Spanzuratoarea
# Numar de greseli ramase: 1
MA_ HIARI_ ARE
Alege o litera de mai jos:
A
B
C
D
E
F
G
H
I
J
K
L
M
N
O
P
Q
R
S
T
U
V
W
X
Y
Z
Shop Clopotel.ro
Evenimentele zilei
10 februarie 1923
Se stinge din viata fizicianul Wilhelm Conrad Rontgen, descoperitorul razelor X
La 10 februarie 1923 trece in nefiinta fizicianul german Wilhelm Conrad Rontgen, descoperitorul razelor X. Ca profesor al universitatii Würzburg, studiind descarcarile electrice in tuburi vidate, a descoperit in anul 1895 emisia unor radiatii penetrante, pe care le-a numit radiatii X care, dupa moartea sa si in pofida testamentului sau, au fost denumite raze Rontgen. In anul 1901 a fost distins cu Premiul Nobel pentru Fizica. Motivatia juriului Nobel: "ca apreciere pentru serviciile extraordinare oferite prin descoperirea remarcabilelor raze".