Distractie
Horoscopul zilei
Cultura generala
Libelula e un pradator feroce si foarte eficient. 95 % din atacurile lor se termina prin capturarea prazii. Ca o comparatie, rechinii, unii dintre cei mai periculosi pradatori din lume, reusesc sa prinda doar jumatate din ceea ce vaneaza, iar leii, atat de temuti pe uscat, se multumesc doar cu un sfert din prazile pe care le ataca. Asta se intampla pentru ca leii urmaresc prada, nu o intercepteaza. Daca libelulele ar fi suficient de mari sa prinda gazele, leii ar muri de foame, la fel ca majoritatea pradatorilor terestri. Daca nu ar putea zbura libelulele ar muri de foame, din cauza faptului ca ele isi prind prada din zbor.
› vrei mai multBancul zilei
Bula si Strula merg cu barca.Seara ei se opresc pe o insula sa poposeasca.Strula se culca intrun copac iar Bula sub copac.Seara vin 5 banditi si il bat pe Bula rau.In seara urmatoare poposesc pe o alta insula si din nou...Bula sub copac si Strula in copac.Banditii vin din nou si il bat mar pe Bula.A treia seara Bula ii zice lui Strula:Ma mai dormi si tu putin sub copac si dorm eu in copac.Zis si facut.Noaptea cand vin banditii zic:Ma hai ca pe asta de jos lam tot batut...hai sa il mai batem si pe ala de sus.
› vrei mai multShop Clopotel.ro
![Stiinte, Micii exploratori](https://noriel.ro/media/catalog/product/9/7/9786060563587_3_.jpg)
home : Chestii distractive : Spanzuratoarea
Spanzuratoarea
# Numar de greseli ramase: 1
_ _ _ _ I_ RIZ_ RE
Alege o litera de mai jos:
A
B
C
D
E
F
G
H
I
J
K
L
M
N
O
P
Q
R
S
T
U
V
W
X
Y
Z
Shop Clopotel.ro
![Stiinte, Micii exploratori](https://noriel.ro/media/catalog/product/9/7/9786060563587_3_.jpg)
Evenimentele zilei
10 februarie 1923
Se stinge din viata fizicianul Wilhelm Conrad Rontgen, descoperitorul razelor X
La 10 februarie 1923 trece in nefiinta fizicianul german Wilhelm Conrad Rontgen, descoperitorul razelor X. Ca profesor al universitatii Würzburg, studiind descarcarile electrice in tuburi vidate, a descoperit in anul 1895 emisia unor radiatii penetrante, pe care le-a numit radiatii X care, dupa moartea sa si in pofida testamentului sau, au fost denumite raze Rontgen. In anul 1901 a fost distins cu Premiul Nobel pentru Fizica. Motivatia juriului Nobel: "ca apreciere pentru serviciile extraordinare oferite prin descoperirea remarcabilelor raze".