Distractie
Horoscopul zilei
Cultura generala
Batalia de la Waterloo s-a dovedit a fi batalia cruciala care a decis soarta lui Bonaparte si a imperiului sau. Astfel, prin batalia din 18 iunie 1815 se pune capat seriei de razboaie revolutionare si napoleoniene care cuprinsesera Europa; in acelasi timp, ea reprezinta sfarsitul primului Imperiu Francez si al carierei lui Napoleon. De asemenea, desi invingatorii nu aveau cum sa stie acest lucru la momentul respectiv, batalia pe care tocmai o castigasera avea sa fie ultima mare batalie a secolului al XIX-lea, dupa ea instaurandu-se pacea europeana generala care avea sa dureze (cu exceptia razboaielor locale, din Europa de Est) pana la izbucnirea Primului Razboi Mondial.
› vrei mai multBancul zilei
Iepurasul dorea sa faca vreo 20 de clatite. avea ingridientele, toate in afara de tigaie. Se gandeste sa ceara de la urs.
Merge el in drum spre urs, prin padure, si se gandeste el "daca o sa vrea si ursul 5 clatite, lasa ca eu sunt mic, imi ajung 15, dar daca vrea 10, lasa ca imi ajung 10 , dar daca o sa vrea 15 sau chiar 20 ?"
Se tot gandeste asa, suparat , iepurasul si se enerveaza.
Ajunge la urs si-i spune pe un ton suparat :
- Ursule, tu ai tigaie ??
- Da !
- Spala-te pe cap cu ea !!!!
Shop Clopotel.ro
![Basme: Budulea Taichii - Ioan Slavici](https://www.libris.ro/img/pozeprod/10895/10894077-1-small-1.jpg)
home : Chestii distractive : Spanzuratoarea
Spanzuratoarea
# Numar de greseli ramase: 1
_ E_ H_ Z_ T_ _ _ U
Alege o litera de mai jos:
A
B
C
D
E
F
G
H
I
J
K
L
M
N
O
P
Q
R
S
T
U
V
W
X
Y
Z
Shop Clopotel.ro
![Basme: Budulea Taichii - Ioan Slavici](https://www.libris.ro/img/pozeprod/10895/10894077-1-small-1.jpg)
Evenimentele zilei
10 februarie 1923
Se stinge din viata fizicianul Wilhelm Conrad Rontgen, descoperitorul razelor X
La 10 februarie 1923 trece in nefiinta fizicianul german Wilhelm Conrad Rontgen, descoperitorul razelor X. Ca profesor al universitatii Würzburg, studiind descarcarile electrice in tuburi vidate, a descoperit in anul 1895 emisia unor radiatii penetrante, pe care le-a numit radiatii X care, dupa moartea sa si in pofida testamentului sau, au fost denumite raze Rontgen. In anul 1901 a fost distins cu Premiul Nobel pentru Fizica. Motivatia juriului Nobel: "ca apreciere pentru serviciile extraordinare oferite prin descoperirea remarcabilelor raze".