Distractie
Horoscopul zilei
Cultura generala
Cel mai adanc lac de pe Pamant este Lacul Baikal, din Siberia. Acesta are mai bine de 1,7 Km adancime iar apa de aici reprezinta aproximativ 20% din apa "dulce" aflata in stare lichida de pe Pamant. Din intreaga cantitate de apa a planetei doar (2,7%) o reprezinta apa dulce. Dar daca se are in vedere faptul ca numai 0,46% din volumul de apa dulce poate fi utilizat direct (restul fiind reprezentat de vaporii de apa din atmosfera, izvoare subterane, ghetari, zapada sau aisberguri) apa dulce disponibila pentru utilizare reprezinta de fapt numai 0,0124% din intreaga cantitate de apa a planetei. De retinut, ca ponderea apei din rauri, cu precadere utilizata in activitatea umana, este deosebit mica (0,01% din apa dulce si 00027% din volumul total de apa de pe planeta).
› vrei mai multBancul zilei
Pe malul unui rau se plimba o furnica,ea ar dori sa treaca raul dar bineinteles apa este prea mare pentru ea.Dupa un timp ea observa ca un elefant se pregatea sa treaca raul.
Se duce ea atunci la elefant si il roaga sa o ajute sa treaca raul.
Dupa ce elefantul a ajutat-o sa treaca apa furnica fericita ii multumeste:
-Vai draga elefantule esti cel mai bun,cel mai marinimos,cel mai binevoitor......
-Termina si dezbraca-te...!!!!
Shop Clopotel.ro
![Fram ursul polar - Cezar Petrescu](https://www.libris.ro/img/pozeprod/362/361850-1-small-1.jpg)
home : Chestii distractive : Spanzuratoarea
Spanzuratoarea
# Numar de greseli ramase: 1
RECHIZI_ ORIU
Alege o litera de mai jos:
A
B
C
D
E
F
G
H
I
J
K
L
M
N
O
P
Q
R
S
T
U
V
W
X
Y
Z
Shop Clopotel.ro
![Fram ursul polar - Cezar Petrescu](https://www.libris.ro/img/pozeprod/362/361850-1-small-1.jpg)
Evenimentele zilei
10 februarie 1923
Se stinge din viata fizicianul Wilhelm Conrad Rontgen, descoperitorul razelor X
La 10 februarie 1923 trece in nefiinta fizicianul german Wilhelm Conrad Rontgen, descoperitorul razelor X. Ca profesor al universitatii Würzburg, studiind descarcarile electrice in tuburi vidate, a descoperit in anul 1895 emisia unor radiatii penetrante, pe care le-a numit radiatii X care, dupa moartea sa si in pofida testamentului sau, au fost denumite raze Rontgen. In anul 1901 a fost distins cu Premiul Nobel pentru Fizica. Motivatia juriului Nobel: "ca apreciere pentru serviciile extraordinare oferite prin descoperirea remarcabilelor raze".