Distractie
Horoscopul zilei
Cultura generala
Vorba ca "Soarele si Luna nu se intalnesc niciodata" este falsa. Sunt zile cand Soarele si Luna rasar in acelasi timp. De exemplu, in zilele cu Luna Noua, Soarele si Luna rasar in acelasi timp si apun aproximativ concomitent - la cateva minute diferenta -iar in zilele cu Luna Plina, Luna apune exact la rasaritul Soarelui.
› vrei mai multBancul zilei
Un hot intra noaptea Intr-o casa de oameni Instariti, plecati din oras.
Aprinde lanterna, face un tur cu ea si vede un CD-player. Da sa-l ia, cand deodata se aude o voce ciudata:
- "Isus te vede!".
Hotul stinge lanterna rapid si Ingheata. Dupa un timp vazand ca nu se mai aude nimic si ca nimeni nu misca, prinde curaj si aprinde din nou lanterna. Da sa scoata din priza o combina muzicala si vocea din nou:
- "Isus te vede!".
Suparat, hotul scotoceste cu lanterna peste tot, pana da peste o colivie in care se afla un papagal.
- "Tu vorbesti?" se rasteste hotul la papagal.
- "Da," raspunde papagalul, "vroiam doar sa te previn"
- "Si cine naiba esti tu?", intreaba hotul relaxat.
- "Moise" - papagalul.
- "Moise." rade hotul "Ce idiot poate sa puna nume unui papagal Moise?"
- "Poate acelasi idiot care a pus nume unui rotweiller Isus", raspunde papagalul.
Shop Clopotel.ro
![Kot - Rafael Abalos](https://www.libris.ro/img/pozeprod/363/362165-1-small-1.jpg)
home : Chestii distractive : Spanzuratoarea
Spanzuratoarea
# Numar de greseli ramase: 1
M_ GH_ _ _ _ Z_ _ _
Alege o litera de mai jos:
A
B
C
D
E
F
G
H
I
J
K
L
M
N
O
P
Q
R
S
T
U
V
W
X
Y
Z
Shop Clopotel.ro
![Kot - Rafael Abalos](https://www.libris.ro/img/pozeprod/363/362165-1-small-1.jpg)
Evenimentele zilei
10 februarie 1923
Se stinge din viata fizicianul Wilhelm Conrad Rontgen, descoperitorul razelor X
La 10 februarie 1923 trece in nefiinta fizicianul german Wilhelm Conrad Rontgen, descoperitorul razelor X. Ca profesor al universitatii Würzburg, studiind descarcarile electrice in tuburi vidate, a descoperit in anul 1895 emisia unor radiatii penetrante, pe care le-a numit radiatii X care, dupa moartea sa si in pofida testamentului sau, au fost denumite raze Rontgen. In anul 1901 a fost distins cu Premiul Nobel pentru Fizica. Motivatia juriului Nobel: "ca apreciere pentru serviciile extraordinare oferite prin descoperirea remarcabilelor raze".