Distractie
Horoscopul zilei
Cultura generala
Batalia de la Waterloo s-a dovedit a fi batalia cruciala care a decis soarta lui Bonaparte si a imperiului sau. Astfel, prin batalia din 18 iunie 1815 se pune capat seriei de razboaie revolutionare si napoleoniene care cuprinsesera Europa; in acelasi timp, ea reprezinta sfarsitul primului Imperiu Francez si al carierei lui Napoleon. De asemenea, desi invingatorii nu aveau cum sa stie acest lucru la momentul respectiv, batalia pe care tocmai o castigasera avea sa fie ultima mare batalie a secolului al XIX-lea, dupa ea instaurandu-se pacea europeana generala care avea sa dureze (cu exceptia razboaielor locale, din Europa de Est) pana la izbucnirea Primului Razboi Mondial.
› vrei mai multBancul zilei
Intr-o zi turcii s-au saturat ca Stefan cel Mare sa-i bata in continu si asa ca s-au dus la castelul lui.
Turcii:
-Mama lui Stefan cel Mare, mama lui Stefan cel Mare!
Mama:
-Da ce este?
Turcii:
-Sa stiti ca Stefan tot ne bate!
Mama:
-Lasa ca vorbesc eu cu el!
A 2-a zi la fel, a 3-a zi la fel, a 4-a zi la fel, a 5-a zi:
Turcii:
Mama lui Stefan cel Mare, mama lui Stefan cel Mare!
Nimic. Deodata se deschid portile incet!
Apare Stefan:
V-ati nenorocit, mama nu-i acasa!
Shop Clopotel.ro
![Jocul fluturilor](https://mcdn.elefant.ro/mnresize/350/350/is/product-images/jucarii/343abbbd/b5e2/434b/9bba/d57fccaf3f4c/343abbbd-b5e2-434b-9bba-d57fccaf3f4c_1.jpg)
home : Chestii distractive : Spanzuratoarea
Spanzuratoarea
D_ SCR_ _ _ NAT_ R_ U
Imi pare rau, ai fost spanzurat!!!
Cuvantul era "DISCRIMINATORIU"
Joaca din nou.
Shop Clopotel.ro
![Jocul fluturilor](https://mcdn.elefant.ro/mnresize/350/350/is/product-images/jucarii/343abbbd/b5e2/434b/9bba/d57fccaf3f4c/343abbbd-b5e2-434b-9bba-d57fccaf3f4c_1.jpg)
Evenimentele zilei
10 februarie 1923
Se stinge din viata fizicianul Wilhelm Conrad Rontgen, descoperitorul razelor X
La 10 februarie 1923 trece in nefiinta fizicianul german Wilhelm Conrad Rontgen, descoperitorul razelor X. Ca profesor al universitatii Würzburg, studiind descarcarile electrice in tuburi vidate, a descoperit in anul 1895 emisia unor radiatii penetrante, pe care le-a numit radiatii X care, dupa moartea sa si in pofida testamentului sau, au fost denumite raze Rontgen. In anul 1901 a fost distins cu Premiul Nobel pentru Fizica. Motivatia juriului Nobel: "ca apreciere pentru serviciile extraordinare oferite prin descoperirea remarcabilelor raze".