Distractie
Horoscopul zilei
Cultura generala
Pestele catarator sau pestele randunica - traieste in padurile de mangrove de pe tarmurile oceanelor Indian si Pacific. Nu mai mari de 15 cm, ei au inotatoarele pectorale lungi, puternice si astfel croite incat pot fi folosite ca picioare. Acest lucru permite pestelui sa se catare in copaci si sa vaneze in timpul refluxului mai mult pe uscat decat pe apa. Sursa: Enciclopedia de Biologie - Editura All
› vrei mai multBancul zilei
Intr-o zi, se duce iepurasul la cofetarie.
- Buna ziua! Avetzi tort cu calutz?
- Nu, nu avem
A doua zi, iepurashul se duce din nou la cofetarie :
- Buna ziua ! Aveti tort cu calutz?
- Nu, imi pare rau, nu avem.
A treia zi, iepurashul iar se duce la cofetarie :
- Buna ziua! Avetzi tort cu calutz?
- Da, avem!
- Are calu' cap?
- Are calu' cap.
- Are calutzu picioare?
- Are calutzu picioare.
- Are calutzul coada?
- Da, are calutzu coada.
- Are calutzul iapa?
- Are calutzul iapa.
- Are iapa cap?
- Are iapa cap.
- Are iapa picioare?
- Are iapa picioare.
- Are iapa coada?
- Da, are iapa coada.
- Are iapa manz?
- Are iapa manz!
- Are manzu' cap?
- Are manzu' cap.
- Are manzu picioare?
- Are manzu' picioare.
- Are manzu' coada?
- Are manzu' coada!
- Atunci dati-mi o savarina.
Shop Clopotel.ro
![Masinuta de constructie Maisto, Basculanta, Portocaliu](https://noriel.ro/media/catalog/product/m/a/mais-25203_051w_masinuta_de_constructie_maisto_basculanta_portocaliu_1.jpg)
home : Chestii distractive : Spanzuratoarea
Spanzuratoarea
# Numar de greseli ramase: 1
RE_ _ IZITORI_
Alege o litera de mai jos:
A
B
C
D
E
F
G
H
I
J
K
L
M
N
O
P
Q
R
S
T
U
V
W
X
Y
Z
Shop Clopotel.ro
![Masinuta de constructie Maisto, Basculanta, Portocaliu](https://noriel.ro/media/catalog/product/m/a/mais-25203_051w_masinuta_de_constructie_maisto_basculanta_portocaliu_1.jpg)
Evenimentele zilei
10 februarie 1923
Se stinge din viata fizicianul Wilhelm Conrad Rontgen, descoperitorul razelor X
La 10 februarie 1923 trece in nefiinta fizicianul german Wilhelm Conrad Rontgen, descoperitorul razelor X. Ca profesor al universitatii Würzburg, studiind descarcarile electrice in tuburi vidate, a descoperit in anul 1895 emisia unor radiatii penetrante, pe care le-a numit radiatii X care, dupa moartea sa si in pofida testamentului sau, au fost denumite raze Rontgen. In anul 1901 a fost distins cu Premiul Nobel pentru Fizica. Motivatia juriului Nobel: "ca apreciere pentru serviciile extraordinare oferite prin descoperirea remarcabilelor raze".