Distractie
Horoscopul zilei
Cultura generala
Stephen Taylor are cea mai lunga limba; aceasta masoara 9,8 cm. In anul 2009, britanicul Stephen Taylor a fost declarat oficial ca fiind omul cu cea mai lunga limba din lume, el fiind masurat la vremea respectiva cu 9,5 centrimetri. Apoi, dupa patru ani, barbatul s-a adresat din nou celor de la Guiness World Records, pentru a-i anunta ca doreste sa-i fie imbunatatit recordul. Conform propriilor masuratori, omologate apoi de expertii Cartii Recordurilor, in tot acest timp limba lui Stephen Taylor a mai crescut cu cativa milimetri, ajungand la 9,8 centimetri.
› vrei mai multBancul zilei
Un cioban batran merge la oras. In gara de nord se da jos si merge sa ia un taxi. Vede un mercedes negru, frumos. Se suie in el si ii spune soferului sa-l plimbe prin Bucuresti.
Dupa cateva minute de liniste, ciobanul incepe cu un sir de intrebari: pt ce e butonul ala, pt ce e maneta aia etc.
Soferul ii raspunde la toate, dupa care ciobanul intreaba ce e semnul ala pe capota masinii. Acesta ii spune ca e un semn cu care isi fixeaza el tintele.
Ciobanul, nelamurit ii spune sa-i arate practic. Soferul spune:
- Uite vezi biciclistul ala? Il fixez acum si dau peste el.
Se apropie de biciclist, se face catre el dupa care il evita. Mai vad un motociclist si cu acesta la fel, aceeasi poveste. La urmatorul biciclist soferul se face catre el, dupa care se aude un zgomot. Nedumerit se intoarce si-l intreaba pe cioban:
- Ce s-a intamplat?
La care ciobanul, foarte fericit, ii raspunde:
- Noroc ca-l luai eu pe asta ca-l ratai tu si de data asta!
Shop Clopotel.ro
home : Chestii distractive : Spanzuratoarea
Spanzuratoarea
# Numar de greseli ramase: 3
_ _ C_ _ Z_ _ O_ _ _
Alege o litera de mai jos:
A
B
C
D
E
F
G
H
I
J
K
L
M
N
O
P
Q
R
S
T
U
V
W
X
Y
Z
Shop Clopotel.ro
Evenimentele zilei
10 februarie 1923
Se stinge din viata fizicianul Wilhelm Conrad Rontgen, descoperitorul razelor X
La 10 februarie 1923 trece in nefiinta fizicianul german Wilhelm Conrad Rontgen, descoperitorul razelor X. Ca profesor al universitatii Würzburg, studiind descarcarile electrice in tuburi vidate, a descoperit in anul 1895 emisia unor radiatii penetrante, pe care le-a numit radiatii X care, dupa moartea sa si in pofida testamentului sau, au fost denumite raze Rontgen. In anul 1901 a fost distins cu Premiul Nobel pentru Fizica. Motivatia juriului Nobel: "ca apreciere pentru serviciile extraordinare oferite prin descoperirea remarcabilelor raze".