Distractie
Horoscopul zilei
Cultura generala
Cel mai adanc lac de pe Pamant este Lacul Baikal, din Siberia. Acesta are mai bine de 1,7 Km adancime iar apa de aici reprezinta aproximativ 20% din apa "dulce" aflata in stare lichida de pe Pamant. Din intreaga cantitate de apa a planetei doar (2,7%) o reprezinta apa dulce. Dar daca se are in vedere faptul ca numai 0,46% din volumul de apa dulce poate fi utilizat direct (restul fiind reprezentat de vaporii de apa din atmosfera, izvoare subterane, ghetari, zapada sau aisberguri) apa dulce disponibila pentru utilizare reprezinta de fapt numai 0,0124% din intreaga cantitate de apa a planetei. De retinut, ca ponderea apei din rauri, cu precadere utilizata in activitatea umana, este deosebit mica (0,01% din apa dulce si 00027% din volumul total de apa de pe planeta).
› vrei mai multBancul zilei
O bunicuta avea un papagal care ii manca mreu compotul. Aceasta i-a zis ca daca mai mananca o data compotul il tude la 0 si il vinde in targ. Bunica pleaca la piata iar cand se intoarce vede papagalul murdar de compot la gura. Il tunde si s-a dus in piata sa-l vanda. Un om chel l-a intrebet cat costa iar papagalul cand l-a vazut chel l-a intrebet :\"SI TU PAPI COMPOT???\
› vrei mai multShop Clopotel.ro
![Grebla din plastic TechnoK 64 cm verde](https://img.nichiduta.ro/produse/2025/02/Grebla-din-plastic-TechnoK-64-cm-verde-409447-1.png)
home : Chestii distractive : Spanzuratoarea
Spanzuratoarea
# Numar de greseli ramase: 1
R_ C_ _ Z_ T_ R_ _
Alege o litera de mai jos:
A
B
C
D
E
F
G
H
I
J
K
L
M
N
O
P
Q
R
S
T
U
V
W
X
Y
Z
Shop Clopotel.ro
![Grebla din plastic TechnoK 64 cm verde](https://img.nichiduta.ro/produse/2025/02/Grebla-din-plastic-TechnoK-64-cm-verde-409447-1.png)
Evenimentele zilei
10 februarie 1923
Se stinge din viata fizicianul Wilhelm Conrad Rontgen, descoperitorul razelor X
La 10 februarie 1923 trece in nefiinta fizicianul german Wilhelm Conrad Rontgen, descoperitorul razelor X. Ca profesor al universitatii Würzburg, studiind descarcarile electrice in tuburi vidate, a descoperit in anul 1895 emisia unor radiatii penetrante, pe care le-a numit radiatii X care, dupa moartea sa si in pofida testamentului sau, au fost denumite raze Rontgen. In anul 1901 a fost distins cu Premiul Nobel pentru Fizica. Motivatia juriului Nobel: "ca apreciere pentru serviciile extraordinare oferite prin descoperirea remarcabilelor raze".