Distractie
Horoscopul zilei
Cultura generala
Cea mai veche epopee a omenirii este "GHILGAMES" si dateaza de la inceputul mileniului al III-lea i.e.n. Povestea lui Ghilgames a fost descoperita in secolul al XIX-lea, aceasta capatand celebritate in cultura populara. Cea mai timpurie inscriptie despre Ghilgames conform Enciclopediei Britannica a fost descoperita in biblioteca regelui asirian Assurbanipal. Cu toate ca Ghilgames e considerat un erou mitic, este privit totdata si ca un rege istoric (epopee - poem epic de mari dimensiuni in versuri, in care se povestesc fapte eroice, legendare sau istorice, dominate adesea de personaje extraordinare sau supranaturale).
› vrei mai multBancul zilei
Leul in fata unei prapastii cheama toate animalele.
Intii vine lupul. Leul il intreaba: "Lupule te arunci pentru mine in prapastie?".
Lupul se uita in jos: "Leule nu nu ma arunc".
Vine ursul: "Ba ursule te arunci pentru mine in prapastie?". Se uita ursul in jos ia o piatra o arunca. Trece o jumatate de ora, o ora cade piatra. Leule nu pot sa ma arunc. Iepurele vine ,se arunca.
Toate animalele coboara jos sa vada de ce a sarit iepurele. Leu ii zice: "Ba iepure iti dau jumatate din imparatie si pe fata mea de sotie". Iepurele zice: "Leule nu imi trebuie nici imparatia ta, nici fata ta, da sa vezi ce il omor pe ala care m-a impins".
Shop Clopotel.ro
![Set de machiaj in trusa, Barbie](https://noriel.ro/media/catalog/product/n/0/n00005688_7793665056880.jpg)
home : Chestii distractive : Spanzuratoarea
Spanzuratoarea
_ AGHIARI_ ARE
Imi pare rau, ai fost spanzurat!!!
Cuvantul era "MAGHIARIZARE"
Joaca din nou.
Shop Clopotel.ro
![Set de machiaj in trusa, Barbie](https://noriel.ro/media/catalog/product/n/0/n00005688_7793665056880.jpg)
Evenimentele zilei
10 februarie 1923
Se stinge din viata fizicianul Wilhelm Conrad Rontgen, descoperitorul razelor X
La 10 februarie 1923 trece in nefiinta fizicianul german Wilhelm Conrad Rontgen, descoperitorul razelor X. Ca profesor al universitatii Würzburg, studiind descarcarile electrice in tuburi vidate, a descoperit in anul 1895 emisia unor radiatii penetrante, pe care le-a numit radiatii X care, dupa moartea sa si in pofida testamentului sau, au fost denumite raze Rontgen. In anul 1901 a fost distins cu Premiul Nobel pentru Fizica. Motivatia juriului Nobel: "ca apreciere pentru serviciile extraordinare oferite prin descoperirea remarcabilelor raze".