Distractie
Horoscopul zilei
Cultura generala
Cea mai veche epopee a omenirii este "GHILGAMES" si dateaza de la inceputul mileniului al III-lea i.e.n. Povestea lui Ghilgames a fost descoperita in secolul al XIX-lea, aceasta capatand celebritate in cultura populara. Cea mai timpurie inscriptie despre Ghilgames conform Enciclopediei Britannica a fost descoperita in biblioteca regelui asirian Assurbanipal. Cu toate ca Ghilgames e considerat un erou mitic, este privit totdata si ca un rege istoric (epopee - poem epic de mari dimensiuni in versuri, in care se povestesc fapte eroice, legendare sau istorice, dominate adesea de personaje extraordinare sau supranaturale).
› vrei mai multBancul zilei
un baarbat vine beat acasa si spune:
-am cele mai frumoase flori pt cea mai frumoasa fata
sotia deschide bucuroasa usa
-dar unde sunt florile?
la care barbatul:
-dar fata frumoasa unde e?
dl doctor se facea ca am un vis se face a ca trag de usa si pe ea scria ceva
-si ce scria?
-impinge
un betiv vede un panou de publicitate sta putin pe ganduri si spune...:
-ma beti crita am vazut ,beti morti am vazut ...da beti pepsi ,niciodata
Shop Clopotel.ro
![Teste cu dichis, Antrenament pentru evaluarea nationala, Clasa a IV-a, Ana-Maria Canavoiu](https://noriel.ro/media/catalog/product/9/7/9786067820690_teste_cu_dichis_antrenament_pentru_evaluarea_nationala_clasa_a_iv-a_a.jpg)
home : Chestii distractive : Spanzuratoarea
Spanzuratoarea
DISCRIMINATORIU
Felicitari!!! Ai castigat!!!
Joaca din nou
Shop Clopotel.ro
![Teste cu dichis, Antrenament pentru evaluarea nationala, Clasa a IV-a, Ana-Maria Canavoiu](https://noriel.ro/media/catalog/product/9/7/9786067820690_teste_cu_dichis_antrenament_pentru_evaluarea_nationala_clasa_a_iv-a_a.jpg)
Evenimentele zilei
10 februarie 1923
Se stinge din viata fizicianul Wilhelm Conrad Rontgen, descoperitorul razelor X
La 10 februarie 1923 trece in nefiinta fizicianul german Wilhelm Conrad Rontgen, descoperitorul razelor X. Ca profesor al universitatii Würzburg, studiind descarcarile electrice in tuburi vidate, a descoperit in anul 1895 emisia unor radiatii penetrante, pe care le-a numit radiatii X care, dupa moartea sa si in pofida testamentului sau, au fost denumite raze Rontgen. In anul 1901 a fost distins cu Premiul Nobel pentru Fizica. Motivatia juriului Nobel: "ca apreciere pentru serviciile extraordinare oferite prin descoperirea remarcabilelor raze".