Distractie
Horoscopul zilei
Cultura generala
Cea mai veche epopee a omenirii este "GHILGAMES" si dateaza de la inceputul mileniului al III-lea i.e.n. Povestea lui Ghilgames a fost descoperita in secolul al XIX-lea, aceasta capatand celebritate in cultura populara. Cea mai timpurie inscriptie despre Ghilgames conform Enciclopediei Britannica a fost descoperita in biblioteca regelui asirian Assurbanipal. Cu toate ca Ghilgames e considerat un erou mitic, este privit totdata si ca un rege istoric (epopee - poem epic de mari dimensiuni in versuri, in care se povestesc fapte eroice, legendare sau istorice, dominate adesea de personaje extraordinare sau supranaturale).
› vrei mai multBancul zilei
La facultatea de drep, in mijlocul examenului,
intra un student rupt de beat:
- Bbbunaa ziiuua.
- Primmitzi ssstudenttzi betttzi lla exammen?
- Nu.
Te rog sa iesi afara!
Peste 5 minute se intoarce din nou si ....
aceeasi intrebare:
- Bbbunaa ziiuua.
- Primmitzi ssstudenttzi betttzi lla exammen?
- Nu domnule zice profesorul!
Ptr. a 3-a oara intra studentul si intreaba:
- Bbbunaa ziiuua.
- Primmitzi ssstudenttzi betttzi lla exammen?
Profesorul exasperat in cele din urma cedeaza:
- Da domule ... primesc!
La care stundentul se intoarce si striga:
- Adduceetziil bahhh!
Shop Clopotel.ro
![Atlasul povestilor](https://www.libris.ro/img/pozeprod/10904/10903138-1-small-1.jpg)
home : Chestii distractive : Spanzuratoarea
Spanzuratoarea
# Numar de greseli ramase: 1
_ A_ _ D_ _ A_ EA
Alege o litera de mai jos:
A
B
C
D
E
F
G
H
I
J
K
L
M
N
O
P
Q
R
S
T
U
V
W
X
Y
Z
Shop Clopotel.ro
![Atlasul povestilor](https://www.libris.ro/img/pozeprod/10904/10903138-1-small-1.jpg)
Evenimentele zilei
10 februarie 1923
Se stinge din viata fizicianul Wilhelm Conrad Rontgen, descoperitorul razelor X
La 10 februarie 1923 trece in nefiinta fizicianul german Wilhelm Conrad Rontgen, descoperitorul razelor X. Ca profesor al universitatii Würzburg, studiind descarcarile electrice in tuburi vidate, a descoperit in anul 1895 emisia unor radiatii penetrante, pe care le-a numit radiatii X care, dupa moartea sa si in pofida testamentului sau, au fost denumite raze Rontgen. In anul 1901 a fost distins cu Premiul Nobel pentru Fizica. Motivatia juriului Nobel: "ca apreciere pentru serviciile extraordinare oferite prin descoperirea remarcabilelor raze".