Pentru Scoala
Horoscopul zilei
Leu
(23 Iulie - 22 August)
Cultura generala
Pestele mistret (Capros aper) - specie interesanta din familia caproide, care isi trage denumirea populara de la forma botului de conformatie ciudata, care protactil, ca un rat de porc. El are o lungime de 15 cm si traieste in apele Marii Mediterane si partial pe coastele Angliei. Sursa: Enciclopedia de Biologie - Editura All
› vrei mai multBancul zilei
- Iubito, te-ai suparat?!
- NU!
- Tare?...
- DAAA!
Shop Clopotel.ro
Versiune pentru imprimare |
PrahovaDin pamant, din locuintaMamei tale, iesi zambind, Prahova! Si stai mirata Si te tremura dorinta Sa vezi lumea cu lumina! Inima de plans ti-e plina; Ochii tai spre soare cata Si-ai tai ochi mai vii s-aprind. In pamant cat e de rece Si-n pamant nu vezi nimic - Nu te mai intoarce-acasa! Eu pe drum te voi petrece Cu povesti si cu povete, Voi canta a ta frumsete! Lasa lumea ta, o lasa, Tu frumoasa, eu voinic! Vino-ncet pe-aici, iubita! Ada mana, sa nu cazi Peste pietrele din cale! Tu tresari de fericita Si-mbatata de viata; Soarele-ti rasare-n fata - Haid-acum fugind la vale Printre soptitorii brazi. Ce frumos se-mbraca dealul Cu flori rosii pe-unde treci! Iti intampina sosirea Muntii ce despart Ardealul, Codrii vechi si plini de noapte, Luncile cu mii de soapte. Razi cu hohot la privirea Negurosilor Buceci? Uite-acum cat esti de mare, Uite ce frumoasa esti! Tu, salbatico-ntre fete, Iata sate-acum in zare, Prahova, sa fii cuminte! Tine cumpat la cuvinte, Stai si pune-ti flori in plete, Mai frumos sa te gatesti. Potriveste-ti parul bine; Strange mijlocelul tau, Pieptul plin ca sa-ti rasara! S-or uita flacai la tine, Si copile tinerele: Sa vorbesti frumos cu ele, Sa nu-ti scoata vorba-n tara Ca tu esti crescuta rau! Iata satul! E Azuga. Tu auzi acum intai Dulce vuiet de vioara - Haid,-iubito, haidí cu fuga, Sa jucam si noi chindia! Cum te-aprinde veselia Si cum joci tu de usoara, Si-ai voi sa tot ramai! Dar te mana-n lume dorul Sa vezi lumea! Si tu fugi Si te pierzi visand cu gandul. Vesela-ti mladii trupsorul Si la brau pui flori de vita, Flori de crang pui in cosita Si pe-alesul tau visandu-l Treci prin vai, cu blande rugi. Dar auzi! E plin pamantul De rasunete! Pe loc Un balaur cat un munte Vine-nfiorat ca vantul Cu o suta de picioare - Cu mugiri suieratoare, Si-i c-un ochi de foc in frunte Si pe nari el varsa foc! Prahova navalnic sare, Nestiind aceasta ce-i. Pletele-i raman razlete, Ochii plini de spaima-i are Si cu pieptul gol s-arunca Peste linistita lunca - Parul ei sunt valuri crete, Spuma alba-i pieptul ei! Te-ai speriat, frumoasa fata, Galbena ce te-ai facut! A fost tren, n-a fost balaur! Plangi acum si, rusinata, Pieptul plin, vadita taina, Ti-l ascunzi sub larga haina Si dai parului de aur Tot repaosul pierdut. Dar tu uiti curand! Si iara Salti pe netedele lunci, Si cu rasuri repetate, Vesela din cale-afara, Iai campiile de-a latul, Si cand vezi deoparte satul Bati in palme si pe spate Capul gingas ti-l arunci. Iat-o! Pe sub rapi inalte, Ea cu hohote adanci Fuge, parca-i urmarita; Strange pieptul sa nu-i salte Si pe dupa stanci dispare - Si tarziu, departe-n zare, Lenesa si obosita, Iese iar de dupa stanci. Cateodata, manioasa, Spumegand la cotituri, Te azvarli vuind la vale - Dar asa esti mai frumoasa! Ochii negri ti-i intuneci; Si salbatica aluneci; De-al tau vuiet gem in cale Lunistitele paduri. Stai! Tu simti un tremur rece! Caraimanul, pana-n nori, Sta pandind in cap sa-ti cada Pe sub el daca vei trece! Uite, parca-l misca vantul! Sa ne-ajute Domnul sfantul! Uite-acum, sa nu ne vada - Am scapat! dar ce fiori! Dar de ce-ti astamperi pasul? Prahova, de ce te miri? De ce vezi, iti moare mintea Si-ti intinereste glasul - Iata, vilele razlete Cu ciudate turnulete! Tu te-nchini pe dinaintea Invechitei manastiri. Vezi castelul in lumina; Brazi trasniti pe dansul cad. Si sub codru, visatoare, Trece-n ganduri o regina Palida - e Carmen Sylva! Al ei nume pomeni-l-va Codru-n veci, c-a fost sub soare Doamna codrilor de brad. Sa plecam, frumoasa fata, Sa plecam, ca zabovim! Iata, Prahovita-n vale, Ca si tine-o alintata, Pribegind cu doru-i volnic! Iata. Campina pe colnic, Si Doftana-ti iese-n cale - Si noi tot calatorim. Si-acum trenul cand mai vine Nu te temi! Cu el in pas Fugi alaturi, salti nebuna, Razi de el, si el de tine! El usor si tu usoara - Dar el zboara, zboara, zboara, Si prin vai departe suna Batjocoritoru-i glas. Dar ce ai, frumoasa fata, De ce-ti bate pieptul des? Prahova, dupa movila Pentru ce te-opresti mirata Si pleci ochii? Colo-n zare Un flacau frumos rasare, E Teleajenul, copila, Simti ca este-al tau ales. Semne el cu mana-ti face; Tu rosesti razand mereu, Si razand te-neaca plansul. Prahova, te las in pace! Nu mai ceri a mea-nsotire, Te-am adus pana la mire: Mana-n mana tu cu dansul Sa plecati cu Dumnezeu! |