Enciclopedia clopotel
Elvetia
Suprafata:
41293 km2
Asezarea geografica:
latitudine nordica 45°50' - 47°48'
longitudine estica 5°58' - 10°30'
Populatia:
6988858 locuitori
Densitatea populatiei:
159 locuitori/km2
Capitala:
Berna (135122 locuitori)
Cel mai mare oras:
Zurich (355 297 locuitori)
Limbi oficiale:
germana, franceza, italiana. retoromana
Produse importate:
masini, autovehicule, instalatii electrice, alimente, fier si otel, textile, produse petroliere
Produse exportate:
masini, ceasuri, textile, medicamente, echipamente electronice, materiale chimice organice
Moneda:
francul elvetian (1 franc - 100 centime sau rappen)
Produs intern brut (PIB):
283 508 milioane dolari SUA
Forma de stat:
republica federala
ASEZARE GEOGRAFICA
Elvetia este o tara din centrul continentului Europa si nu are iesire la nici o mare. Se imparte in trei zone geografice diferite: la nord-vest se intinde lantul muntos Jura, in centru se afla Bazinul Elvetian, restul suprafetei in jur de 61%, fiind ocupat de muntii Alpi la sud si la est. Cea mai joasa zona este Bazinul Elvetian, dar inaltimea medie depaseste si aici 500 de metri. Muntii Jura sunt cutati si se intind peste granite, pana in Franta si Germania. Lanturile muntoase acoperite de paduri se ridica la peste 1600 m. In Alpii de Vest se afla varful Monte Rosa, cel mai inalt varf din Alpi(4634m). Raurile cele mai mari sunt Rinul si Ronul.
CLIMA
Clima Elvetiei este continentala de tip centraI-europeana. Prezinta variatii mari de la o regiune la alta, datorita diferentelor de inaltime. Iernile sunt reci, avand temperatura medie de 0°C in Bazinul Elvetian si in vai, dar ajunge si sub - 10°C in regiunile mai ridicate. Vara, temperatura medie este intre 18-20°C pe suprafetele mai joase, dar in munti este mai scazuta. Cantitatea medie de precipitatie in Zurich este 1000 mm anual, iar in regiunea orasului Santis este 2000 mm anual. Marea parte a precipitatiilor cad iama sub forma de ninsoare. Cele mai inalte regiuni sunt acoperite mereu cu zapada si gheata.
LIMBA
Elvetia este o confederatie, uniune a 20 de cantoane si 6 semi-cantoane, fiecare avand un sistem administrativ autonom. Din cele patru limbi oficiale, 65% din populatie vorbeste germana, 18,4% - mai ales in jurul Genevei - franceza, 9,8% italiana (in tinutul Ticino), si 0,8% retoromana. Daca luam in consideratie muncitorii straini, limba spaniola este mai vorbita decat retoromana (1,6%).
MINERITUL Sl INDUSTRIA ENERGETICA
Exceptand sarea, care se exploateaza in vaile Rinului si a Ronului, Elvetia nu are resurse minerale. Jumatate din energia electrica este produsa in centrale hidroenergetice, 37% in centrale nucleare, iar restul se produce in centrale temice cu titei importat. Majoritatea centralelor hidroenergetice functioneaza in Muntii Alpi, in care s-au realizat peste 40 de lacuri artificiale pentru stocarea apei.
TURISMUL
Turismul este una din ramurile principale economice ale Elvetiei. La inceput a fost turism in adevaratul sens al cuvantului, adica excursii in muntii splendizi elvetieni, cu florile lor fermecatoare, si alpinismul, dar dupa 1950 schiul a devenit foarte popular. Azi turismul reprezinta 15% din venitul total al tarii.
AGRICULTURA
10% din suprafata tarii este cultivata, iar 40% se utilizeaza ca pasuni. O parte insemnata din suprafata tarii este acoperita iarna cu zapada, deci sunt inutilizabile. Numai 4% din populatia activa lucreaza in agricultura, producand 2% din produsul intern brut. Ramura principala este industria laptelui, vacile fiind tinute in grajduri, datorita climei. Din surplusul de lapte se produce lapte condensat, branzeturi si ciocolata. Pastoritul se desfasoara in munti, iar in Bazinul Elvetian exista numeroase crescatorii de porci. Aici este singura regiune unde cultivarea pamantului are o importanta mai mare decat zootehnia. Se cultiva grau, orz, secara, cartofi, in, canepa, tutun si sfecla de zahar. In 18 cantoane, spre exemplu pe dealurile din Xeuchatel, se practica viticultura. Elvetia poale produce numai jumatate din necesarul propriu de alimente.
SILVICULTURA
Peste un sfert din suprafata totala este acoperita cu paduri, chiar si vaile si pe alocuri Bazinul Elvetian, nu numai muntii. Din lemn se produc: hartie, case si mobila. Pe langa acestea, este utilizat drept combustibil pentru incalzire si numeroase familii, iarna se ocupa de fabricarea unor obiecte traditionale -jucarii, cutiute muzicale, etc.
INDUSTRIA
Industria de prelucrare produce 21% din produsul intern brut. Branza, ciocolata. alimentele conservate si produsele din lemn elvetiene sunt vestite. In Elvetia se mai produc masini, textile, medicamente si materiale chimice. Majoritatea sunt produse mici de calitate deosebita. Un bun exemplu sunt ceasurile elvetiene de renume mondial, care se fabrica in cantonul Jura. Acelasi lucru se poate spune si despre medicamente. In Basel se produc vopsele, iar cantoanele St. Gallen si Zurich sunt vestite datorita produselor textile. Industria de masini produce de obicei utilaje pentru alte ramuri ale industriei elvetiene, si anume motoare Diesel si masini de cusut.
TRANSPORTUL
Reteaua elvetiana de transporturi este foarte bine dezvoltata. Cele 5031 km de cai ferate, sunt aproape in totalitate electrificate, iar in munti au fost construite peste 600 de tunele. Simplon are lungimea de 19,8 km. In regiunile muntoase sunt construite cai ferate cu crema-liera, funiculare, si sisteme teleferice. Reteaua de drumuri are lungimea de 71000 km. Trecatoarele naturale care traverseaza muntii au o importanta deosebita, spre exemplu stramiorile Sf. Bernard, Sf, Gothard si Simplon. In Basel, Zurich si Geneva exista mari aeroporturi internationale.
ORASE
Aproape o treime din populatie traieste in primele cinci orase ca marime. Zurich este un centru bancar mondial, iar Geneva (173 509) este port, centru turistic si sediu pentru numeroase organizatii internationale. Basel (179956) este port fluvial, centru industrial si un nod important in caile comerciale spre Gennania si Franta. Capitala tarii, Berna, este un centru industrial si de productie de ceasuri, iar Lausanne (123940) este centrul regiunii franceze. Locarno este considerai centrul regiunii italiene.
Asezarea geografica:
latitudine nordica 45°50' - 47°48'
longitudine estica 5°58' - 10°30'
Populatia:
6988858 locuitori
Densitatea populatiei:
159 locuitori/km2
Capitala:
Berna (135122 locuitori)
Cel mai mare oras:
Zurich (355 297 locuitori)
Limbi oficiale:
germana, franceza, italiana. retoromana
Produse importate:
masini, autovehicule, instalatii electrice, alimente, fier si otel, textile, produse petroliere
Produse exportate:
masini, ceasuri, textile, medicamente, echipamente electronice, materiale chimice organice
Moneda:
francul elvetian (1 franc - 100 centime sau rappen)
Produs intern brut (PIB):
283 508 milioane dolari SUA
Forma de stat:
republica federala
ASEZARE GEOGRAFICA
Elvetia este o tara din centrul continentului Europa si nu are iesire la nici o mare. Se imparte in trei zone geografice diferite: la nord-vest se intinde lantul muntos Jura, in centru se afla Bazinul Elvetian, restul suprafetei in jur de 61%, fiind ocupat de muntii Alpi la sud si la est. Cea mai joasa zona este Bazinul Elvetian, dar inaltimea medie depaseste si aici 500 de metri. Muntii Jura sunt cutati si se intind peste granite, pana in Franta si Germania. Lanturile muntoase acoperite de paduri se ridica la peste 1600 m. In Alpii de Vest se afla varful Monte Rosa, cel mai inalt varf din Alpi(4634m). Raurile cele mai mari sunt Rinul si Ronul.
CLIMA
Clima Elvetiei este continentala de tip centraI-europeana. Prezinta variatii mari de la o regiune la alta, datorita diferentelor de inaltime. Iernile sunt reci, avand temperatura medie de 0°C in Bazinul Elvetian si in vai, dar ajunge si sub - 10°C in regiunile mai ridicate. Vara, temperatura medie este intre 18-20°C pe suprafetele mai joase, dar in munti este mai scazuta. Cantitatea medie de precipitatie in Zurich este 1000 mm anual, iar in regiunea orasului Santis este 2000 mm anual. Marea parte a precipitatiilor cad iama sub forma de ninsoare. Cele mai inalte regiuni sunt acoperite mereu cu zapada si gheata.
LIMBA
Elvetia este o confederatie, uniune a 20 de cantoane si 6 semi-cantoane, fiecare avand un sistem administrativ autonom. Din cele patru limbi oficiale, 65% din populatie vorbeste germana, 18,4% - mai ales in jurul Genevei - franceza, 9,8% italiana (in tinutul Ticino), si 0,8% retoromana. Daca luam in consideratie muncitorii straini, limba spaniola este mai vorbita decat retoromana (1,6%).
MINERITUL Sl INDUSTRIA ENERGETICA
Exceptand sarea, care se exploateaza in vaile Rinului si a Ronului, Elvetia nu are resurse minerale. Jumatate din energia electrica este produsa in centrale hidroenergetice, 37% in centrale nucleare, iar restul se produce in centrale temice cu titei importat. Majoritatea centralelor hidroenergetice functioneaza in Muntii Alpi, in care s-au realizat peste 40 de lacuri artificiale pentru stocarea apei.
TURISMUL
Turismul este una din ramurile principale economice ale Elvetiei. La inceput a fost turism in adevaratul sens al cuvantului, adica excursii in muntii splendizi elvetieni, cu florile lor fermecatoare, si alpinismul, dar dupa 1950 schiul a devenit foarte popular. Azi turismul reprezinta 15% din venitul total al tarii.
AGRICULTURA
10% din suprafata tarii este cultivata, iar 40% se utilizeaza ca pasuni. O parte insemnata din suprafata tarii este acoperita iarna cu zapada, deci sunt inutilizabile. Numai 4% din populatia activa lucreaza in agricultura, producand 2% din produsul intern brut. Ramura principala este industria laptelui, vacile fiind tinute in grajduri, datorita climei. Din surplusul de lapte se produce lapte condensat, branzeturi si ciocolata. Pastoritul se desfasoara in munti, iar in Bazinul Elvetian exista numeroase crescatorii de porci. Aici este singura regiune unde cultivarea pamantului are o importanta mai mare decat zootehnia. Se cultiva grau, orz, secara, cartofi, in, canepa, tutun si sfecla de zahar. In 18 cantoane, spre exemplu pe dealurile din Xeuchatel, se practica viticultura. Elvetia poale produce numai jumatate din necesarul propriu de alimente.
SILVICULTURA
Peste un sfert din suprafata totala este acoperita cu paduri, chiar si vaile si pe alocuri Bazinul Elvetian, nu numai muntii. Din lemn se produc: hartie, case si mobila. Pe langa acestea, este utilizat drept combustibil pentru incalzire si numeroase familii, iarna se ocupa de fabricarea unor obiecte traditionale -jucarii, cutiute muzicale, etc.
INDUSTRIA
Industria de prelucrare produce 21% din produsul intern brut. Branza, ciocolata. alimentele conservate si produsele din lemn elvetiene sunt vestite. In Elvetia se mai produc masini, textile, medicamente si materiale chimice. Majoritatea sunt produse mici de calitate deosebita. Un bun exemplu sunt ceasurile elvetiene de renume mondial, care se fabrica in cantonul Jura. Acelasi lucru se poate spune si despre medicamente. In Basel se produc vopsele, iar cantoanele St. Gallen si Zurich sunt vestite datorita produselor textile. Industria de masini produce de obicei utilaje pentru alte ramuri ale industriei elvetiene, si anume motoare Diesel si masini de cusut.
TRANSPORTUL
Reteaua elvetiana de transporturi este foarte bine dezvoltata. Cele 5031 km de cai ferate, sunt aproape in totalitate electrificate, iar in munti au fost construite peste 600 de tunele. Simplon are lungimea de 19,8 km. In regiunile muntoase sunt construite cai ferate cu crema-liera, funiculare, si sisteme teleferice. Reteaua de drumuri are lungimea de 71000 km. Trecatoarele naturale care traverseaza muntii au o importanta deosebita, spre exemplu stramiorile Sf. Bernard, Sf, Gothard si Simplon. In Basel, Zurich si Geneva exista mari aeroporturi internationale.
ORASE
Aproape o treime din populatie traieste in primele cinci orase ca marime. Zurich este un centru bancar mondial, iar Geneva (173 509) este port, centru turistic si sediu pentru numeroase organizatii internationale. Basel (179956) este port fluvial, centru industrial si un nod important in caile comerciale spre Gennania si Franta. Capitala tarii, Berna, este un centru industrial si de productie de ceasuri, iar Lausanne (123940) este centrul regiunii franceze. Locarno este considerai centrul regiunii italiene.
